Experţii încearcă să explice cum a ajuns o balenă în jungla Amazonului [video]

Balena cu cocoaşă eşuată în jungla Amazonului
Balena cu cocoaşă eşuată în jungla Amazonului (screenshot tramite video Youtube)

Surpriză în comunitatea ştiinţifică după ce vineri, 22 februarie, a fost descoperită o balenă cu cocoaşă (Megaptera novaeangliae) de 11 metri lungime şi 6 metri lăţime, moartă şi eşuată în jungla Amazonului. În ultimele zile, cercetătorii s-au prezentat la faţa locului să studieze modul în care acest cetaceu a ajuns în zonă.

(screenshot tramite video Youtube)

Potrivit biologilor marini de la ONG-ul Bicho D'Agua, balena se afla la 15 metri de plaja din Araruna, litoralul municipiului Soure, de pe Insula Marajó - o insulă situată la gura de vărsare a fluviului Amazon în Brazilia, statul Pará.

Se estimează că aceasta avea vârsta de un an şi migra pentru prima dată.

În acest sens, secretarul de mediu din Pará, Dirlene Silva, a declarat presei braziliene UOL că una dintre ipoteze este că valul a tras animalul pe ţărm şi acesta nu s-a putut întoarce în mare din cauza lipsei de experienţă.

"Balena a rămas blocată pe plajă şi a fost purtată de maree în interiorul tufişurilor. Un pescar a spus că a văzut-o joi noaptea, dar nu a putut merge la locul respectiv din cauza mareei. A trebuit să aştepte până vineri", a declarat Silva.

La rândul său, oceanograful Maura Elisabeth Moraes de Souza, de la Universitatea din Belem, a întărit această teorie indicând faptul că cetaceul a fost prins de un curent puternic şi nu s-a putut întoarce în mare.

"Trebuie să fi intrat într-un curent puternic, deoarece am avut două zile de "super-maree" şi nu s-a putut întoarce", a declarat Maura.

Potrivit website-ului american Iflscience, există o altă teorie cu privire la eşuarea balenelor. Multe dintre ele indică faptul că cei mai tineri pui se simt dezorientaţi de furtunile solare şi de exploziile puternice de energie electromagnetică de la Soare, care afectează busola lor internă în momentul migrării.

Alte studii indică faptul că sonarele navale pot face ca unele balene să se sperie, ceea ce le determină să schimbe modul în care se scufundă în mare.

Un alt efect pe care sonarul l-ar avea, este acumularea de bule de azot în sângele acestor mamifere, ceea ce le-ar face să devină dezorientate şi să cadă în curenţii marini complecşi.

Deocamdată, ONG-ul Bicho D'Agua speră să poată păstra scheletul balenei cu cocoaşă în muzeul oraşului Belem, după studiile cercetătorilor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință