Expert economic: În Moldova au existat trei capitole de fraudă bancară cu modificări de legislaţie bine regizate

Frauda bancară din Republica Moldova a început în 2005 după ce s-a decis modificarea legislaţiei pentru a facilita acest lucru şi a elimina responsabilitatea penală faţă de administratorii băncilor, a explicat fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa.
Veaceslav Negruţa, expert Transparency International Moldova
Veaceslav Negruţa, expert Transparency International Moldova (facebook.com / Veaceslav Negruţa)

Expertul în cadrul Transpacency Internaţional Moldova, Veaceslav Negruţa, fost ministru al Finanţelor, consideră că în Republica Moldova, într-o perioadă mai lungă de timp, începând cu anul 2005, ar fi existat cel puţin trei capitole care sunt separate şi distincte în tot ce se cheamă fraudă bancară. Totul a început cu laundromatul, urmat de acordarea ilegală de credite neperformante, practică care continuă şi în prezent, iar cireaşa de pe tort a fost furtul miliardului pe care urmează să-l restituie cetăţenii timp de 25 de ani.

„Noi vedem în primul rând aşa-numita spălătorie, cunoscutul laundromat, când mijloace financiare de origine dubioasă care au fost delapidate din alte sisteme economice, în special din Rusia, au fost spălate prin Republica Moldova folosind sistemul judecătoresc şi bancar, iar ulterior destinaţia acestor mijloace a fost legalizarea lor în alte jurisdicţii, cum ar fi europene, în special britanică, Republica Letonă, dar şi în alte offshore-uri”, a declarat expertul economic în cadrul emisiunii „Watchdog” de la TV8.

Fostul ministru al Finanţelor a ţinut să explice că acest capitol laundromat a început, de fapt, de la o notă semnată în 2005 de către Oleg Reidman, ex-consilierul pe probleme economice al fostului preşedinte al RM, Vladimir Voronin, în care era descris ca o filosofie întreagă ce urma să se întâmple în RM. În nota semnată de Reidman sunt descrise dataliat modificările de legislaţie care urmau să aibă loc pentru a facilita „intrarea banilor de origine dubioasă care circulă prin regiune şi vizitează sistemul bancar al RM, iar ulterior pleacă mai departe. Amploare mare, acest laundromat a luat în 2010-2014”.

„Al doilea capitol ce ţine de acea practică ilegală de acordare de credite cu abateri de la legislaţia în vigoare, de la normele prudenţiale pe care le avea Banca Centrală impusă băncilor comerciale, fiind eliberate multe credite care ulterior să devină neperformante. Cei care au beneficiat de aceste credite ştiau din start prin înţelegeri cu managementul băncilor comerciale din RM că creditele nu vor fi rambursate”, a adăugat Negruţa punctând că mâinile multor manageri de bănci au fost dezlegate permiţându-le să practice astfel de creditare dubioasă după ce în 2008, la iniţiativa unui grup de deputaţi din acea perioadă a fost modificat codul penal, fiind eliminată responsabilitatea penală faţă de administratorii băncilor pentru acţiuni fraudulente cu gajul.

Expertul economic a ţinut să evidenţieze faptul că potrivit unor rapoarte făcute de companii de investigare, jurnalişti de investigaţie, se observă că cei mai mulţi dintre agenţii economici care au beneficiat de acele credite neperformante nu au fost unii oarecare. „E vorba de unii agenţi economici care, deseori erau creaţi ieri pentru a obţine creditul azi şi mâine să dispară. E vorba într-un fel sau altul de persoane care sunt în contact, „contract nescris” cu managementul acestor bănci, sau au anumite tangenţe cu persoane influente care decid cum să se mişte lucrurile în sistemul bancar în RM”, a punctat Negruţa.

„Al treilea capitol, cunoscut în R. Moldova ca şi proporţie pentru că e vorba de 13 la sută din PIB, este furtul miliardului, când din sistemul bancar au fost extrase mijloacele băneşti nu doar ale populaţiei dar şi cele ale fondurilor publice şi întreprinderilor de stat, ale unor agenţi economici ca ulterior printr-o şmecherie numită garanţie banii respectivi să fie compensaţi din rezervele valutare puse la dispoziţie de către Banca Naţională, iar ulterior această gaură a fost convertită în datorie de stat pe care contribuabilii sunt puşi în situaţia s-o plătească în următorii 25 de ani”, a precizat expertul Transparency.

Acesta consideră că toate aceste trei capitole au fost realizate de „grupuri care în cea mai mare parte coincid ca persoane cheie”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe