Expert: Denumirea manualelor de istorie nu poate fi subiect de referendum

Chiar dacă vor fi schimbate manualele de istorie, oricum subiectele nu se pot schimba. Iniţiativa preşedintelui Dodon ar avea drept scop atragerea atenţiei mai mult la acele subiecte care ţin de legăturile cu Rusia, să se demonstreze cumva că Rusia a avut un aport mai mare în istorie decât alte state, consideră Pavel Cerbuşcă.
Cartea de Istorie a Moldovei propusă de Igor Dodon
Cartea de Istorie a Moldovei propusă de Igor Dodon (ntv.md)

După ce Curtea Constituţională din Moldova (CCM) a declarat referendumul iniţiat de preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, neconstituţional, stabilind că problema studierii istoriei Moldovei în şcoli ar ţine de cercetarea specifică şi metodele ştiinţifice care se fundamentează doar pe baza unor dovezi ale analizei istoriografice, şeful statului insistă şi scrie pe o reţea de socializare că va face tot posibilul să introducă cursul de istorie a Moldovei începând cu anul 2018. Totodată, CCM a subliniat şi faptul că aspectele care vizează materia ştiinţei nu pot fi politizate şi nu pot fi supuse votului politic sau votului popular.

În opinia vicedirectorului liceului Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Pavel Cerbuşcă, autor de curriculă şcolară şi manuale de istorie, prin punerea la vot a unui asemenea subiect s-ar tinde spre o ideologizare a acestui curs, Istoria Moldovei. „Nu este vorba de adevărul ştiinţific, de alte teme, pentru că oricum vor fi studiate temele din istorie, dar să se atragă atenţia mai mult la acele subiecte care ţin de legăturile cu Rusia, să se demonstreze cumva că Rusia a avut un aport mai mare în istorie decât alte state”, a declarat Pavel Cerbuşcă, pentru 10TV.

Mai mult decât atât, acesta consideră că denumirea manualelor de istorie nu poate fi subiect de referendum, la fel cum nici limba vorbită de cetăţeni, fiind vorba de lucruri şi fapte cunoscute în detaliu doar de specialişti.

Directorul Liceului Teoretic „Mihai Bârcă” din Mileştii Mici, Aliona Pulbere consideră că nu se poate vorbi despre istoria locală decât în contextul istoriei per ansamblu, „vorbim despre o disciplină care presupune cunoaşterea istoriei în complexitatea ei”.

„Atunci când plec în România, în măsura posibilităţilor, procur literatură atât didactică, cât şi cărţi bazate pe izvoare istorice din România. Cadrele didactice sunt motivate să orienteze elevii spre istoria noastră, a românilor. Pentru mine, Dodon nu reprezintă o pătură a intelectualităţii sau o verigă din ea şi nu o să-l accept niciodată”, a subliniat profesoara de istorie de la Liceul Teoretic „Mihai Bârcă” din Mileştii Mici, Aliona Bardă.

Şi directorul Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev este de părere că elevii trebuie să cunoască istoria neamului, iar „elevii de la „Lucian Blaga” o învaţă cu interes”. Acesta a mai mărturisit că elevii din şcolile ruseşti, din stânga Nistrului studiază istoria Rusiei după manualele pe care le oferă Federaţia Rusă. „Nu am deschis niciodată cărţile lor de istorie. Am o părere extrem de negativă faţă de iniţiativa preşedintelui Republicii Moldova de a introduce Istoria Moldovei în şcoli”, a adăugat Ion Iovcev.

Pe de altă parte, în Găgăuzia, părerile sunt împărţite. Dacă metodista UTA Găgăuzia, Ludmila Galaslî, consideră că elevii ar trebui să studieze Istoria Moldovei, susţinând iniţiativa lui Dodon de a introduce cursul de Istorie a Moldovei în curricula şcolară, atunci profesoara de istorie de la Liceul Teoretic „Dimitrie Celenghir” din Comrat, UTA Găgăuzia, Zinaida Monastîrli a subliniat că, în principiu se va schimba doar denumirea manualelor, nu şi conţinutul. „Orice am învăţa din istoria românilor, sunt părţi şi despre istoria Moldovei. Cum îl vom putea studia pe Ştefan cel Mare şi istoria Moldovei fără istoria românilor?”, s-a întrebat profesoara de istorie.

„Dacă e să luăm istoria Moldovei, Moldova este în cea mai mare parte în cadrul României şi nu putem zice că acea parte a istoriei trebuie neglijată, mai ales că primele cetăţi ale Moldovei şi Ştefan cel Mare ca domnitor nu a avut reşedinţă în partea aceasta”, a precizat Pavel Cerbuşcă.

Cât despre aşa-zişii istorici care îl însoţesc pe şeful statului la conferinţele de presă privind acest subiect, Cerbuşcă a specificat că ei nu sunt personalităţi care să se fi manifestat la diferite simpozioane, cercetări care să fie ulterior studiate. „Sunt oameni care probabil nu s-au realizat în anumite domenii, sunt plătiţi şi cu asta vor să se reabiliteze. Ei au încercat şi în anii guvernării comuniste să introducă anumite elemente privind Istoria Moldovei.

Amintim că Igor Dodon a iniţiat referendumul consultativ, privind patru subiecte: anularea legii miliardului furat, reducerea numărului deputaţilor, oferirea drepturilor suplimentare preşedintelui inclusiv de dizolvare a Parlamentului şi studierea în şcoli a Istoriei Moldovei. Potrivit devizului de cheltuieli aprobat de CEC, pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului ar fi fost necesare 74,7 milioane de lei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe