ETA ar pregăti un calendar pentru dezarmare, dar şi condiţii inacceptabile (presă)

Organizaţia separatistă bască ETA ar urma să facă un anunţ cu privire la dezarmarea totală, supusă unui calendar precis, scrie marţi cotidianul El Mundo. Informaţia a apărut ca urmare a discuţiilor avute de reprezentanţi ai stângii radicale basce şi după ce o serie de verificatori internaţionali au ajuns deja în Ţara Bascilor.

Cu toate acestea, El Mundo citează experţi în lupta antiteroristă care consideră că, şi dacă ETA va face anunţul şi va începe dezarmarea, organizaţia tot va urmări să adauge oricărui angajament noi condiţii, ce nu pot fi acceptate de statul spaniol. Liderii ETA ar fi conştienţi de aceste presupuse condiţii inacceptabile, dar le vor enunţa tocmai pentru a transmite un fals mesaj al unui proces de pace în desfăşurare, cu componente internaţionale, pentru scopuri de propagandă, arată aceleaşi surse.

De cel puţin un an şi jumătate, ETA refuză să facă vreun anunţ sau să ia vreo decizie în materie de dezarmare. Acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care grupul de verificatori internaţionali a considerat imposibilă continuarea conversaţiilor care aveau loc la Oslo cu unii dintre foştii lideri istorici ai organizaţiei teroriste. Până acum, mediatori cu liderii ETA ar fi fost unii reprezentanţi ai stângii radicale basce, însă prezenţa în Ţara Bascilor a unui grup de contact ar putea să indice un anunţ semnificativ din partea organizaţiei separatiste, consideră El Mundo.

Din punct de vedere instituţional, Jonan Fernández, secretar general pentru pace şi convieţuire în cadrul executivului regional basc, arăta recent, la o discuţie cu corespondenţii străini, că singularitatea situaţiei politice basce apărute după anunţul organizaţiei separatiste ETA de depunere a armelor şi renunţare la violenţă, la 22 octombrie 2011, spre deosebire de alte procese de pace similare, constă în faptul că în acestea din urmă a existat un anumit caracter bilateral al acţiunilor de depunere a armelor şi reacţiei oficiale, sau cel puţin o receptivitate şi canale de comunicare din partea statului. El critica atunci faptul că actualul guvern conservator de la Madrid nu reacţionează în niciun fel la paşii făcuţi de radicalii basci pentru încetarea definitivă a focului şi dezarmare, limitându-se la a declara în repetate rânduri că singurul lucru pe care îl mai poate face ETA este să anunţe dizolvarea organizaţiei.

De la 22 octombrie 2011, momentul în care ETA a anunţat că depune definitiv armele şi care a fost foarte apropiat alegerilor legislative anticipate şi schimbării orientării politice a guvernului de la Madrid, odată cu venirea la putere a conservatorilor (Partidul Popular), atitudinea acestora faţă de orice poziţie sau declaraţie a organizaţiei teroriste basce a fost de ignorare totală. Guvernanţii au declarat mereu că singurul lucru care rămâne de făcut pentru ETA este dizolvarea, care să se facă însă fără condiţii sau termene, şi că, oricum, nu vor intra în niciun proces de consolidare a păcii sau negocieri cu teroriştii. Poziţia guvernului se sprijinea mai ales pe argumentul că ETA a anunţat încetarea definitivă a violenţelor fiind forţată de mai multe fapte: majoritatea liderilor istorici sunt în închisoare, arsenalul militar le-a fost aproape în totalitate confiscat sau distrus, iar şefii militari au fost arestaţi succesiv în lunile de dinaintea anunţului din 2011. Prin urmare, separatiştii basci nu mai dispun de nicio marjă de manevră pentru negocieri sau impunerea de condiţii.