DNA critică tentativa PSD de a schimba Codul de procedură Penală

Direcţia Naţională Anticorupţie ia poziţie oficial faţă de tentativa PSD-ului de a modifica Codul Penal astfel încât politicienii cercetaţi pentru corupţie să nu mai poată fi încătuşaţi, arestaţi sau aduşi cu mandat, ci maxim anchetaţi sub arest la domiciliu.

"Principalele modificări avute în vedere de Proiectul de lege aflat în dezbatere la Senat conţin aspecte ce ar putea să afecteze eficienţa investigaţiilor în dosarele de corupţie.", atrage atenţia instituţia anticorupţie, arătând că, dacă va fi adoptat, proiectul legislativ va face imposibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracţiunile de corupţie şi de evaziune fiscală şi va aduce o atingere semnificativă capacităţii investigative a DNA.

Redăm comunicatul remis de DNA pe tema proiectului de modificare a Codului de procedură Penală iniţiat de senatorul PSD, Nicolae Şerban.

"O propunere de modificare şi completare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (Cod aflat în vigoare de la 1 februarie 2014) se află în proces de dezbatere şi adoptare la Senat.

Direcţia Naţională Anticorupţie atrage atenţia că principalele modificări avute în vedere de Proiectul de lege aflat în dezbatere la Senat conţin aspecte ce ar putea să afecteze eficienţa investigaţiilor în dosarele de corupţie.

1. Se introduce o măsură preventivă nouă (arestul sever)

DNA consideră că nu se justifică introducerea unei măsuri preventive noi (arestul sever) deoarece modificarea reprezintă doar un pretext pentru a restrânge situaţiile în care se poate dispune arestarea preventivă.

Prin modificarea preconizată, nu va mai fi posibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracţiunile de corupţie şi de evaziune fiscală. Având în vedere că acesta este temeiul reţinut de judecători în majoritatea dosarelor de mare corupţie în care s-a dispus arestarea preventivă, prin adoptarea acestei modificări s-ar ajunge practic la eliminarea acestei măsuri din dosarele instrumentate de DNA. Astfel, indiferent de gravitatea faptei săvârşite şi de pericolul pe care îl prezintă autorul acesteia, judecătorul nu este lăsat să aprecieze dacă se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentând o ruptură esenţială faţă de viziunea actuală a Codului de procedură penală.

În condiţiile în care realităţile sociale avute în vedere la momentul adoptării Codului nu s-au modificat, nu se justifică adoptarea unei noi viziuni ruptă de tradiţia juridică. Practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a arătat că lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este în concordanţă cu standardele convenţiei în materia garantării drepturilor omului, astfel încât nu există argumente obiective pentru o asemenea modificare.

În plus, Legiuitorul nu se poate substitui judecătorilor şi procurorilor şi nu le poate dicta acestora argumentele pe care să le folosească pentru a ajunge la o anumită concluzie. Pericolul pentru ordinea publică, la fel ca orice altă împrejurare care face obiectul cauzei, se stabileşte exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare şi a probelor a probelor administrate.

2. Pentru infracţiunile de corupţie şi de evaziune fiscală nu mai poate fi emis mandat de aducere, înainte de citarea suspectului

DNA consideră că, în acest mod, s-ar aduce o atingere semnificativă capacităţii investigative a DNA. Există situaţii în care, pentru aflarea adevărului, este esenţial ca audierea suspecţilor să se realizeze în anumite momente operative, astfel încât aceştia să nu poată lua legătura cu alte persoane sau să nu afle despre desfăşurarea unor percheziţii ori a altor activităţi procesuale. Imposibilitatea procurorilor DNA de a folosi această măsură, lăsată doar la dispoziţia altor parchete, i-ar lipsi de un instrument important pentru soluţionarea cauzelor şi le-ar diminua eficienţa.

3. Se reduce durata controlului judiciar de la doi ani, cât este în prezent pentru infracţiunile grave, la 180 de zile
DNA consideră că această măsură nu se justifică. Controlul judiciar este o măsură care presupune o restrângere limitată a drepturilor persoanei (cum ar fi obligarea de a nu părăsi ţara sau localitatea), situaţie în care nu pot fi aplicate corespunzător limitările prevăzute pentru arestarea preventivă. Apar situaţii când cauzele complexe nu pot fi finalizate în 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate să părăsească ţara după expirarea termenului de 180 de zile şi să se sustragă de la executarea pedepsei. Nu a existat niciodată o prevedere atât de restrictivă. Iniţial, noul Cod de procedură penală nu prevedea nicio limită a duratei controlului judiciar, iar în 2014 limita a fost stabilită la doi ani. Acum se încearcă reducerea la 180 de zile fără o justificarea obiectivă a acestor modificări de viziune a legiuitorului.

4. Se introduc dispoziţii cu privire la încătuşarea inculpaţilor arestaţi

Aceste dispoziţii sunt reglementate de legea executării pedepselor şi de regulamentele interne ale locurilor de deţinere şi nu au legătură cu prevederile unui cod de procedură penală, motiv pentru care nu ar trebui să se regăsească în acest act normativ. Codul de procedură penală reglementează exclusiv desfăşurarea procesului penal, nu condiţiile din locurile de deţinere, modul de executare a pedepselor şi alte asemenea aspecte.", arată DNA.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.