'Dezburghezirea' Ciprului a lovit în ruşi

Bank of Cyprus.
Bank of Cyprus. (Milos Bicanski / Getty Images)

Declaraţia emoţională a premierului rus Dmitri Medvedev conform căreia în Cipru are loc un 'jaf al jafurilor' a sunat la fel de ciudat precum recenta sa propunere de a crea o zonă offshore în Extremul Orient rus. Este greu de spus ce a vrut să zică Medvedev prin 'jafuri', ţinând cont că pe insula cipriotă se află mijloace şi active ale unui număr imens de companii şi cetăţeni ruşi, precum şi ale unor structuri ale statului rus. Însă, este deja foarte clar că în contextul ultimei decizii a autorităţilor cipriote şi a UE, pierderi imense vor avea de suferit şi unii, şi alţii - comentează marţi cotidianul Utro.

Troica de creditori internaţionali a aprobat un plan în conformitate cu care trebuie să fie desfiinţat unul dintre cele mai problematice bănci ale ţării - Cyprus Popular Bank (Laiki). Conform acestei decizii, autorităţile cipriote intenţionează să primească 4,2 miliarde de euro, ceea ce acoperă o bună parte din actualele necesităţi. Totodată, titularii unor depozite mai mari de 100.000 de euro vor pierde, potrivit unor date estimative, până la 40% din bani, iar în cazul unor depozite neasigurate - 60%. În conformitate cu planul de restructurare, aşa-zisele 'active bune' ale Laiki vor fi transferate la o altă mare bancă cipriotă, Bank of Cyprus.

Este semnificativ faptul că Laiki este una dintre băncile preferate ale ruşilor, fapt care se explică prin cerinţele destul de 'democratice' în ceea ce priveşte datele despre clienţi şi lovind tocmai în acest capitol, autorităţile cipriote i-au făcut un deserviciu părţii ruse, de la care până în ultimul moment au cerut ajutor.

Ruşilor le revin circa o treime dintre toate depozitele din băncile cipriote, informează cotidianul britanic The Financial Times (FT), ceea ce reprezintă în jur de 22 miliarde de lire sterline şi depăşeşte Produsul Intern Brut (PIB) al Ciprului.

Între timp, în opinia FT, pierderea unei părţi importante din aceste depozite nu este câtuşi de puţin tot ce ar putea pierde Rusia în timpul demaratei operaţiuni de salvare a Ciprului. Potrivit presei britanice, interesul ridicat al Moscovei pentru Cipru are şi un caracter strategic. Este vorba atât de importantele zăcăminte de gaz descoperite în apele teritoriale ale Ciprului, cât şi de posibilitatea transferării în Cipru a bazei militar-maritime ruseşti din portul sirian Tartus, în cazul prăbuşirii regimului lui Bashar al-Assad.

Într-o perspectivă pe termen lung, aceste raţionamente s-ar putea dovedi mai importante în calculele Moscovei, decât modul de viaţă pe care cetăţenii săi bogaţi şi renumiţi îl duc în insula din Marea Mediteraneană, apreciază FT.

Cotidianul Utro pune la îndoială această afirmaţie a FT. Faptul că Ciprul are o importanţă colosală pentru Moscova nu poate fi contestat, însă interesul rusesc pentru statul insular are mai degrabă un caracter financiar, decât strategic, opinează cotidianul moscovit.

Companiile ruse din domeniul energiei au mai încercat să obţină acces spre gazul din Cipru, însă deocamdată fără succes şi nu se ştie dacă ele vor relua tentativa. În primul rând, acest lucru se explică prin concurenţa ridicată şi prin posibilele probleme de care s-ar putea lovi statutul însuşi al gazului cipriot, la care aspiră şi Turcia. Toate acestea reduc semnificativ interesul Rusiei pentru zăcămintele de pe platforma continentală a Ciprului.

În ceea ce priveşte dislocarea bazei militar-maritime ruseşti în Cipru, această idee pare să ţină de domeniul fantasticului, este de părere Utro. Cipru este membră a UE şi este greu de crezut că Bruxellesul va aproba apariţia de militari ruşi pe teritoriul european, mai ales după ce în economia Ciprului vor fi pompate credite europene în valoare de 10 milioane de euro.

În ceea ce priveşte agitaţia autorităţilor ruse în jurul problemei cipriote, aceasta se explică, potrivit Utro, doar prin problema banilor pierduţi în Cipru de companii şi persoane private ruse, probabil destul de apropiate de puterea rusă.

De altfel, în perspectivă pe termen mediu, Ciprul ar putea deveni pentru Rusia - şi nu doar pentru ea - sursa altor pericole, mult mai serioase. Este vorba despre o nouă zdruncinare a economiei şi aşa destul de şubrede a Europei, de a cărei stare depinde şi bunăstarea economiei ruse, subliniază cotidianul menţionat.

Salvarea insulei prin intermediul 'dezburghezirii' clienţilor băncilor cipriote s-a soldat printr-un scandal imens, care a dus la pierderea încrederii faţă de întregul sistem bancar european. Judecând după scăderea aproape sincron a ratingurilor Ciprului şi băncilor sale de către agenţiile internaţionale de rating, povestea cipriotă este încă departe să se încheie. Dimpotrivă, este posibil să asistăm abia la începutul unui noul val de cataclisme economice, atenţionează Utro.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe