Dezbatere PNL: Societatea civilă ”se confruntă” cu adepţii legilor Big Brother (video)

Dezbatere PNL privind legile Big Brother
Dezbatere PNL privind legile Big Brother (Epoch Times România)
Se încarcă player-ul...
Se încarcă player-ul...

Reprezentanţi ai societăţii civile au argumentat astăzi în cadrul unei dezbateri organizate de PNL de ce legile Big Brother nu sunt necesare, ba chiar sunt periculoase pentru drepturile cetăţenilor. De partea cealaltă, şeful STS Marcel Opriş a declarat că instrumentele războiului cibernetic pot fi folosite şi în scopuri politice şi a acuzat persoane din sală, fără să nominalizeze şi refuzând să răspundă la întrebările presei.

”Suntem din nou într-un moment în care se afirmă din nou necesitatea aşa-numitelor legi Big Brother, dar necesitatea nu este demonstrată. Există condiţii în care anumite drepturi individuale pot fi restrânse în scop legitim precum securitatea naţională, dar restricţionarea trebuie să fie necesară şi proporţională”, a afirmat Maria Andreescu, director executiv al APADOR-CH în cadrul dezbaterii „Drepturi şi libertăţi în contextul securităţii cibernetice şi a telecomunicaţiilor”, organizate de grupul PNL din Camera Deputaţilor. În opinia ei, există rapoarte internaţionale care demonstrează inutilitatea acestor legi în combaterea terorismului.

La rândul său, Mihail Bumbeş, preşedintele Asociaţiei Civice Miliţia Spirituală, a pus problema dacă terorismul este o ameninţare mai mare la adresa securităţii naţionale în România decât probleme precum sărăcia şi depopularea.

Şi Mircea Toma, preşedintele Active Watch, a susţinut că drepturile cetăţenilor trebuie să primeze asupra protejării securităţii naţionale. El a ridicat problema unor instituţii precum CSAT care iau decizii secrete, fără a fi supuse niciunui control. Toma a dat ca exemplu decizia ca SRI să funcţioneze ca organism de interceptare a comunicaţiilor. ”Este un proces paralel periculos care ocoleşte orice dezbatere publică”, a explicat el.

Pe de altă parte, activistul a susţinut că Comisia parlamentară de control a SRI nu-şi îndeplineşte scopul, ci doar apără imaginea serviciului. ”Comisia nu s-a sesizat pe tema ofiţerilor SRI infiltraţi în presă despre care vorbea domnul Maior, ci pe tema unor bârfe ( referire la acuzaţiile aduse lui Florian Coldea) n.r”, a precizat Toma.

Şi liderul deputaţilor liberali Ludovic Orban a remarcat că SRI este desemnată ca autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice, deşi în UE serviciile secrete nu îndeplinesc această funcţie. ”Există o îngrijorare legitimă a societăţii civile pentru ca aceste legi se fac fără consultare publică şi fără transparenţă”, a adăugat liderul PNL.

Argumentele adepţilor

De partea cealaltă, adepţii legilor Big Brother au pledat virulent pentru necesitatea acestora pentru asigurarea securităţii cibernetice şi au criticat societatea civilă care se opune.

Fostul consilier prezidenţial Iulian Fota a susţinut că securitatea naţională nu este treaba societăţii civile, ci a ”politicului care trebuie să preia responsabilitatea în cazul acestor dezbateri”. În opinia sa, trebuie plecat de la Strategia de securitate naţională pe care o avem şi ”trebuie construit pe ce s-a făcut bun”, mai ales că securitatea naţională nu este un domeniu comunitar, ci ţine de suveranitatea naţională.

Mai virulent şi iritat de preocupările legitime ale societăţii civile s-a arătat şeful STS, generalul Marcel Opriş, care a făcut câteva acuzaţii grave, fără a le proba şi refuzând să răspundă la întrebările jurnaliştilor. ”Instrumentele războiului cibernetic pot fi folosite şi în scopuri politice. Cred că nu e noutate pentru dumneavoastră că în perioada campaniei alegerilor prezidenţiale toate infrastructurile statului relevante pentru competitori au fost atacate din punct de vedere informatic. Prin sală sunt şi oameni care ştiu bine lucrul acesta”, a declarat directorul STS.

Generalul Marcel Opriş a cerut instrumentele legislative necesare pentru asigurarea securităţii cibernetice în România şi a menţionat şi cartelele preplătite ca fiind ”o problemă falsă, adevărata problemă fiind identitatea celor care apelează”. El a mai afirmat că majoritatea apelurilor false la 112 erau de pe cartele anonime.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne