Descoperiri arheologice: Familia britanică de acum un milion de ani

Urme de paşi umani descoperite în Anglia care au între 800.000 şi 1 milion de ani vechime
Urme de paşi umani descoperite în Anglia care au între 800.000 şi 1 milion de ani vechime (Natural History Museum)

Arheologii au anunţat vineri că au descoperit urme de paşi umani în Anglia care au între 800.000 şi 1 milion de ani vechime – cele mai vechi urme găsite în afara Africii şi cele mai vechi dovezi ale vieţii umane din Europa de Nord.

O echipă de la British Museum, Muzeul de Istorie Naturală din Londra şi Colegiul Queen Mary de la Universitatea din Londra, au descoperit urmele a circa cinci persoane în noroiul dintr-un estuar de pe coasta de vest a ţării, la Happisburgh.

Conservate în straturi de nămol şi nisip pentru sute de mii de ani înainte de a fi aduse de valurile Mării Nordului anul trecut, imprimările dau o imagine vie a strămoşilor noştri antici. Ele au fost lăsate de un grup, printre care un adult de sex masculin şi cel puţin doi copii. Aceştia ar fi putut fi o familie în căutarea hranei pe malul unui râu despre care oameni de ştiinţă cred că ar putea fi vechea Tamisa.

Profesorul de arheologie de la Universitatea din Southampton Clive Gamble, care nu a fost implicat în proiect, a declarat că descoperirea este "extrem de importantă".

"E atât de tangibilă", a declarat acesta.

Cercetătorii au declarat că urmele au o vechime cuprinsă între 800.000 şi 1 milion de ani, cu cel puţin 100.000 de ani mai în mult decât estimarea anterioară a primilor oameni din Marea Britanie. În urmă cu 700.000 ani, Marea Britanie avea un climat cald, mediteranean, însă în perioada mai timpurie clima era mult mai rece, similară cu cea din Scandinavia zilelor noastre.

"Acest lucru ne determină să ne regândim înţelegerile referitoare la capacitatea acestor oameni timpurii, care s-au confruntat cu condiţii ceva mai reci decât ce din ziua de azi", a declarat arheologul de la Muzeul Natural de Istorie, Chris Stringer.

"Poate că ei au avut adaptări culturale la frig la care noi nici măcar nu ne-am gândit că erau posibile acum 900.000 ani. Purtau oare haine? Şi-au făcut adăposturi, paravânturi şi aşa mai departe? Ar fi putut ei să utilizeze focul în acele vremuri îndepărtate?", s-a întrebat acesta.

Oamenii de ştiinţă au datat urmele prin studierea poziţiei lor geologice şi a fosilelor din apropiere lor obţinute de la animale dispărute cu mult timp.

John McNabb, directorul Centrului de Arheologie a Originilor Umane al Universităţii Southampton - care nu a participat direct la cercetare - a declarat că utilizarea mai multor tipuri de dovezi presupune că "datarea este destul de solidă".

După ce au fost descoperite, amprentele perisabile au fost cercetate cu ajutorul fotografiei digitale pentru a crea imagini 3-D cu ajutorul cărora se pot discerne arcurile picioarelor şi chiar ale degetelor de la picioare.

Dr. Isabelle De Groote, un specialist în rămăşiţe umane antice de la Universitatea John Moores din Liverpool care a lucrat la descoperire, a declarat că potrivit modelului urmelor descoperite, este posibil ca grupul de oameni să fie o familie.

"Aceste persoane care călătoreau împreună, este probabil să fie într-un fel înrudite", a speculat aceasta.

"Când mi s-a spus despre urmele de paşi, am fost absolut uluită", a declarat Isabelle De Groote, care a efectuat o analiză a urmelor de paşi din scanările 3D.

"Se pare că urmele au fost făcute de către un adult de sex masculin care avea aproximativ 175 cm înălţime. Celelalte urme mai mari ar putea proveni de la adulţi de sex masculin tineri sau au fost lăsate de femei", a explicat aceasta.

Cercetarea de la Happisburgh va continua, iar oamenii de ştiinţă sunt încrezători că vor găsi şi alte rămăşiţele fosilizate ale oamenilor antici, sau dovezi despre modul lor de viaţă, pentru a construi o imagine mai completă a vieţii lor.

Amprenta descoperită va face parte dintr-o expoziţie intitulată "Marea Britanie: un milion de ani de poveste umană" iar deschiderea va avea loc săptămâna viitoare la Muzeul de Istorie Naturală.

Însă urmele propriu-zise, care au supravieţuit pentru aproape 1 milion de ani, nu vor fi acolo. La două săptămâni după ce au fost descoperite, ele au fost spălate de valurile Mării Nordului.

Cercetătorii s-au luptat atât cu elementele naturale cât şi cu timpul pentru a documenta amprentele cât mai bine posibil, înainte ca valurile să le spale complet.

Deşi urmele au aproape un milion de ani, ele nu sunt nici pe departe cele mai vechi descoperite de arheologi. Unele descoperiri pur si simplu nu corespund teoriei evoluţiei propusă de Charls Darwin.

Teoria evoluţionistă afirmă că plantele acvatice au evoluat în animale acvatice, care apoi au ajuns uscat, după care au devenit maimuţe, care mai apoi s-au transformat treptat în omul modern. Potrivit acestei teorii, oamenii nu ar trebui să existe de mai mult de câteva milioane de ani. De-a lungul vremii au fost descoperite mai multe amprente umane fosilizate care contestă această teorie.

Amintim trei dintre cele mai impresionante:

O amprentă umană fosilizată a fost descoperită în Texas în timpul unei activităţi de construcţii şi s-a descoperit că provine din Cretacic, având o vârstă de circa 70-120 de milioane de ani.

Paleontologul Jerry MacDonald a descoperit în 1987 o urmă de picior uman într-un strat din Permian din New Mexico, care datează de acum 248-290 de milioane de ani, o perioadă atât de îndepărtată, încât teoretic nici animalele nu trebuiau să existe la acea vreme.

O altă descoperire surprinzătoare este cea făcută de William J. Meister în 1968, respectiv o fosilă ce conţine o amprentă unei urme făcută de încălţăminte umană, ce a strivit un trilobit şi care s-a dovedit că a fost făcută cu 300-600 milioane de ani în urmă.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință