Danemarca înregistrează cel mai mare număr de furturi din apartamente din UE
Danemarca este lider în Uniunea Europeană în privinţa numărului de jafuri şi furturi din apartamente, relevă o nouă statistică dată publicităţii de poliţia daneză. Problema este acutizată de faptul că gradul de soluţionare a acestor infracţiuni este de numai 7%, cu mult mai mic decât în majoritatea ţărilor europene. Poliţia daneză explică acest fenomen prin mai mulţi factori: nepăsarea conaţionalilor, care nu iau măsuri de precauţie împotriva hoţilor, relativa înstărire a danezilor, pedepsele blânde pentru infractori şi lipsa de resurse în rândul poliţiei, notează cotidianul Novîe Izvestia.
Potrivit datelor poliţiei, la 100.000 de danezi revin 883 de spargeri de case şi apartamente, de 4 ori mai mult decât în Suedia vecină sau de 4,5 ori mai mult decât în Norvegia. În afara ţărilor scandinave diferenţa este şi mai mare. În Polonia, de exemplu, numărul de spargeri este de 10 ori mai mic decât în Danemarca.
'Montaţi alarme sonore şi luminoase, consolidaţi uşile şi ferestrele. Nu lăsaţi pe roboţii telefonici informaţii că sunteţi plecaţi, nu difuzaţi pe reţele de socializare planurile voastre privind asemenea plecări. Dacă mergeţi în concediu, rugaţi-i pe vecini să arunce în containerul vostru o parte din gunoi şi să atârne periodic în curtea dv haine la uscat' - sunt recomandările pe care Consiliul danez de stat pentru preîntâmpinarea infracţiunilor le face cetăţenilor.
Potrivit Novîe Izvestia, de obicei în Danemarca comit spargeri două categorii de infractori: imigranţi din Europa de Est, 'în special bande de ţigani din România', dar şi tineri autohtoni care locuiesc în ghetouri. Faptul că infractorii sunt rareori prinşi, i-au determinat pe aceştia să-şi schimbe tactica. Dacă înainte ei pătrundeau în case şi apartamente în lipsa proprietarilor, acum ei nu-şi mai pierd timpul cu asemenea fleacuri: oaspeţi inopinaţi îşi fac tot mai des apariţia chiar şi atunci când proprietarii caselor dorm sau se uită liniştiţi la televizor.
Danezii, care nu-şi prea mai pun speranţa în poliţie, şi-au luat în propriile mâini sarcina protejării locuinţelor. Mii de danezi au început să cumpere diverse dispozitive, destul costisitoare, pentru a-şi proteja casele. Printre aceste dispozitive, deosebit de populare sunt buncărele de oţel, pentru ca proprietarii să se poată salva de hoţii violenţi.
Popularitatea acestor buncăre a crescut în 2011, când cunoscutul caricaturist Kurt Westergaard, autorul unei caricaturi a profetului Mahomed, caricatură care a iritat lumea islamică, a devenit în propria casă ţinta unui atac din partea unui fanatic. Tânărul somalez înarmat cu un topor nu a putut să pătrundă în cutia de oţel unde s-a refugiat artistul. După această întâmplare dramatică, vânzările de 'buncăre' a crescut semnificativ.
Aproape jumătate dintre danezi locuiesc în apartamente sau case proprietate personală, care nu pot fi protejate prin instalarea unor uşi cu grad înalt de securitate. Hoţii pătrund în clădirile cu un singur nivel prin ferestre. Soluţia este una singură: construcţia unei 'cetăţi interioare', în care este transformat de obicei dormitorul. Mai multe companii daneze propun asemenea refugii, care includ o uşă din oţel, ce poate fi camuflată în spatele unei etajere pentru cărţi sau unui dulap, pereţi ranforsaţi, un sistem de ventilaţie. Cel mai ieftin pachet (o uşă cu toc întărit) costă în jur de 4.000 de euro. Un 'seif pentru viaţă' îi costă pe proprietari mai multe mii de euro, precizează cotidianul rus.
'În fiecare an, numărul comenzilor se triplează', spune Bjarke Schultz, angajatul unei companii specializate în salvarea locuitorilor de atacurile violente ale hoţilor. Potrivit lui Schultz, proprietarii 'camerelor de panică' se confruntă cu două mari probleme: accesul dificil al pompierilor în caz de necesitate (deschiderea camerei durează până la o oră) şi riscul ca hoţii, rămaşi fără pradă, să înceapă să se răzbune pe lucrurile rămase la dispoziţia lor: mobilă sau animale de companie. Nu este exclusă nici varianta unei incendieri totale a locuinţei.
