Dăncilă ne duce în continuare până la capăt

Tăcerea asurzitoare a Guvernului după represiunea sângeroasă din 10 august nu poate însemna decât asumarea, în scopuri politice, a măcelului care s-a petrecut acolo.
Protest
Protest (Mihuţ Savu / Epoch Times)

Îmi beau cafeaua aflând că Viorica Vasilica Dăncilă a scris conducerii Comisiei Europene, plângându-se că protestul din 10 august ar fi fost o încercare de răsturnare violentă a guvernului său, şi acuzându-l pe Klaus Iohannis că cere continuarea protestelor.

Bun, faptul că Iohannis este vinovat pentru toate relele din România o ştim încă de la mitingul PSD, unde omul era înfierat cu elan proletcultist, aşa cum se făcea pe vremea împuşcatului.

Care vreme, apropos, este deasupra noastră a tuturor.

Una este o propagandă descreierată în stradă, alta este s-o înşiri prin scrisori oficiale către Comisia Europeană.

Ieşirile liderului PSD Liviu Dragnea, înainte de mitingul din 10 august, în care acuză lovituri de stat, fără să aducă argumente, sunt deosebit de grave şi importante. Dacă cineva vrea să conducă lovituri de stat, să ştim şi noi cine. O fi “statul paralel”, or fi americanii pe Facebook, sau poate ruşii cu omuleţi verzi, sau galeriile de fotbal, care poate vor să ajungă premier colectiv pentru că li se pare că sunt mai deştepţi decât ăsta pe care-l avem… totul e posibil, dar haideţi să consolidăm afirmaţia. Că Iohannis singur nu cred că are vreo şansă să dea lovitura asta de stat.

Oricum, sunt acuzaţii care implică ani grei de puşcărie care ar fi trebuit probate măcar pe surse. Nu pot fi aruncate în aer nemotivat fără a genera ruinarea completă a credibilităţii.

Dar, bun, s-a întâmplat şi asta, te gândeai că propaganda respectivă era pentru consum intern.

Faptul că acum Dăncilă aşterne acuzaţiile în faţa Comisiei Europene, după o săptămână de tăcere guvernamentală vizavi de represiunea din 10 august – pe fundalul unor ameninţări dure ale unor parlamentari/oficiali (călcări pe cap, împuşcări în cap etc), arată că Puterea intenţionează să meargă complet “până la capăt”.

Eu nu-mi închipui că este cineva solid la cap care să creadă că Iohannis, cel mai spălăcit preşedinte al ultimilor 28 de ani, organizează ceva. Nu sunt convins nici că Dăncilă crede ce semnează. După cum nu sunt convins că vreun membru al Puterii îşi închipuie că la Bruxelles, Junker, cunoscut pentru poziţia favorabilă faţă de Iohannis, va crede gogoşile înşirate acolo, mai ales după măcelul de vinerea trecută.

Atunci ce se urmăreşte? Se urmăreşte decredibilizarea completă a Guvernului român pentru partenerii externi. Şi odată cu acest lucru, izolarea României. Ăsta este episodul curent în care jucăm toţi.

Se urmăreşte decredibilizarea completă a Guvernului român pentru partenerii externi. Şi odată cu acest lucru, izolarea României.

Totul, şi când spun totul mă refer la sutele de lucruri care se întâmplă începând cu învestirea guvernului Dăncilă – converge în acea direcţie. Faptul că SRI-ului nu i s-au mai cerut dosarele privitoare la membrii cabinetului (un lucru deosebit de grav, care atingea direct subminarea securităţii naţionale), faptul că SPP-ul nu mai păzeşte membrii guvernului, asaltul împotriva Justiţiei, boicotul de la Ambasada Americană pe 4 iulie, retorica de timp comunist care învrăjbeşte România, culminând cu măcelul de pe 10 august şi lipsa oricăror asumări elementar-umane din partea vinovaţilor – toate acestea servesc acestui scop.

În marea încleştare care se întrevede (vorbesc despre scena internaţională), cineva complet străin de România a decis să poziţioneze ţara în afara Europei – în sfera de influenţă a Rusiei, ca să fie clar – căci alta nu este prin zonă.

Cu aceste gesturi, România a fost cvasi-total trasă pe tuşă. Oficial, mai suntem în Europa. Dar de facto, nu. Singurul lucru care ne mai ţine legaţi de Occident este acum datoria naţională. Şi este un lucru bun. Rusia n-o s-o plătească niciodată pentru noi. Şi ar fi interesant de văzut, în momentul în care resetul financiar va lovi, şi liniile de credit vor dispărea peste noapte, de unde o mai scoate PSD-ul banii de înmormântare a României.

Războiul civil declanşat de represiunea din 10 august este pe viaţă şi pe moarte. Eu nu cred că PSD-ul poate supravieţui aventurii în care a fost băgat. Nu e vorba numai despre supravieţuire politică, ci chiar fizică. Mă îndoiesc sincer că membrii săi marcanţi pot scăpa de puşcărie grea într-un astfel de context. Vătămarea adusă României este deja enormă. Plus că greşelile deja comise vor trebui acoperite, lucru care presupune alte greşeli, alte crime.

PSD a încălecat pe un tigru: poţi să sări în cârca lui, poţi să rezişti un timp acolo. Dar ce păţeşti când ajungi jos? Ajungi carne de mici.

Războiul ăsta nu poate fi câştigat cu metode ruseşti din anii '60. Este prea multă tehnologie peste tot, propaganda idioată nu va ţine în faţa dovezilor despre măcel (deja se întâmplă), aşa că vor pierde războiul ideologic. Iar în momentul în care pierzi războiul ideologic, purceaua-i moartă în coteţ.

Ideea în sine este o prostie fără margini. România nu are ce căuta în sfera Rusiei. Rădăcinile noastre nu sunt acolo. Celor care îşi închipuie că pot face asta acum, le-aş spune: terminaţi cu aiurelile. Nu înţelegeţi deloc România. Se vede de la o poştă că nu aveţi nimic de a face cu spaţiul românesc.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne