Cum să ne forţăm creierul să se dezvolte în mod continuu?

Unele regiuni din creier sunt asociate cu numarul prietenilor pe care ii avem.
Unele regiuni din creier sunt asociate cu numarul prietenilor pe care ii avem. (Photos.com)

Se ştie că odată cu atingerea maturităţii, procesele de dezvoltare a creierului uman încetinesc în ansamblu. Nu ne referim aici la acumularea de cunoştinţe şi înţelepciune, ci la progresarea organică a creierului în calitate de ţesut, dezvoltarea legăturilor neuronale şi alte lucruri similare. Evoluţia continuă a creierului nostru este esenţială atât din punctul de vedere al abilităţilor cognitive, cât şi din perspectiva longevităţii organismului.

De fapt, reducerea abilităţilor cognitive este puternic interconectată cu procesele de îmbătrânire a corpului uman şi reducerea speranţei de viaţă. În cercurile medicale, este bine cunoscut faptul că pacienţii care suferă de demenţă sau boala Alzheimerâ trăiesc în general mai puţin.

Cu toate acestea, creierul nostru este capabil să evolueze în mod constant. Studiile efectuate în ultimii 20 de ani arată că anumite zone din creierul unui adult sunt în stare să genereze neuroni şi sinapse noi.

Iată câteva modalităţi simple, cu ajutorul cărora ne putem ajuta creierul să se dezvolte în permanenţă şi, respectiv, să ne prelungim viaţa.

Meditaţia. Practica de meditaţie aduce schimbări semnificative în structura creierului uman. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din California, au constatat că, unele regiuni ale creierului persoanelor ce practica meditaţia, conţin mult mai multă substanţă cenuşie comparativ cu oamenii care nu recurg la asemenea activităţi.

Cercetătorii de la Universitatea Yale au descoperit la oamenii ce practică meditaţia în mod constant existenţa unei activităţi reduse în zonele creierului responsabile de pierderea memoriei, anxietate, deficit de atenţie, hiperactivitate şi acumularea de plăci beta-amiloid în boala Alzheimer.

Meditaţia contribuie la formarea unor conexiuni puternice între zonele cerebrale şi încetineşte ritmurile de degenerare legate de înaintarea în vârstă. În plus, întăreşte formarea reţelelor şi conexiunilor neuronale ce unesc lobul frontal, temporal, parietal şi occipital, corpul calos anterior, precum şi structura limbică şi trunchiul cerebral. Aceste reţele şi conexiuni dezvoltate joacă un rol de comutator, distribuind semnalele electrice în diferite structuri ale creierului.

Efortul fizic. Exerciţiile fizice contribuie la sporirea aportului de sânge în zona hipocampusului - o regiune-cheie a creierului, responsabilă de memorie. Un studiu recent a constatat că în cazul celor ce efectuează exerciţii aerobice (alergare, înot), pierderea densităţii ţesutului cerebral este net inferioară.

În plus, la majoritatea oamenilor o activitate fizică regulată este strâns legată de sinteza factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF). Aceasta proteină îndeplineşte un set întreg de funcţii. BDNF este implicată în dezvoltarea, maturizarea şi supravieţuirea neuronilor. Este responsabilă şi de formarea sinapselor şi reţelelor neuronale, în special în zona hipocampusului, care se consideră a fi asociat cu învăţarea şi memoria. La adulţi, BDNF protejează neuronii de atacurile ischemice şi distrugere.

Alegerea cărţilor şi emisiunilor TV potrivite. Nu trebuie să vizionaţi tot ceea ce vă propun programele TV din ziua de azi. Alegeţi canalele educaţionale şi emisiunile TV care vă fac să reflectaţi. Programele TV educative contribuie la dezvoltarea conexiunilor cerebrale. Acelaşi lucru este valabil şi pentru cărţile pe care intenţionaţi să le citiţi. După ce aţi vizionat sau citit ceva, încercaţi să vă amintiţi ce aţi aflat util din ele.

Găsiţi-vă un nou hobby. Aţi cântat vreodată la chitară, aţi folosit aparatul de fotografiat sau poate vă place opera? Orice hobby nou înseamnă o contribuţie suplimentară la evoluţia creierului nostru. Alegeţi ce vă place, ceea ce aţi dorit mereu să faceţi. Deosebit de utile ar putea fi şahul, jocurile de masă, etc. Principalul este să optaţi pentru o ocupaţie complexă. Puteţi chiar să vă înscrieţi la cursuri. Cel puţin, puteţi să vă amintiţi cum era să staţi aşezat pe o bancă de şcoală. Ce părere aveţi de învăţarea limbii franceze?

Jocuri intelectuale. Chiar şi când vă aflaţi în drum spre o anumită destinaţie, nu pierdeţi timpul preţios, aşa pur si simplu. Aţi putea să rezolvaţi puzzle-uri, integrame sau cuvinte încrucişate, etc. Trecerea de la jocuri de minte simple la cele complicate stimulează creierul pentru noi activităţi şi însuşiri. În aceste circumstanţe, creierul va trebui să genereze o nouă activitate pentru a asimila o nouă provocare.

Creştere spirituală. Stresul şi depresia inhibă procesele de evoluţie progresivă a creierului uman şi sunt o problemă ce nu poate fi remediată cu ajutorul medicamentelor, dar poate fi eliminată prin intermediul unei îmbunătăţiri morale continue. Vânturile puternice fac stejarii mai trainici. Priviţi dificultăţile cu care vă confruntaţi în viaţa cotidiană ca pe nişte teste pentru o ascensiune spirituală temeinică.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință