Cum ne introduce FMI noi taxe

Michael Keen, director adjunct al Departamentului de Fiscalitate al  FMI.
Michael Keen, director adjunct al Departamentului de Fiscalitate al FMI. (Stephen Jaffe / IMF via Getty Images)

Subiectul creşterii veniturilor bugetare este mai actual ca niciodată nu numai în România, ci şi în întreaga Uniune Europeană şi chiar şi peste Ocean, în contextul crizei economice prelungite. Cea mai la îndemână soluţie pentru a aduce mai mulţi bani în vistieria statului este creşterea impozitelor sau impunerea unor taxe noi.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) se ghidează după patru principii atunci când abordează problema creşterii fiscalităţii.

Michael Keen, director adjunct al Departamentului de Fiscalitate al FMI, a evidenţiat cele patru sfaturi pe care le dau experţii FMI statelor pentru creşterea veniturilor fiscale:

1. Înainte de a majora cotele de impozitare, lărgiţi baza de impozitare anulând excepţiile şi tratamentele diferenţiate. Astfel, obţineţi ca mai multe persoane şi entităţi să plătească taxe.

2. Mizaţi mai degrabă pe impozitarea consumului decât pe taxarea muncii.

3. Consolidaţi impozitele pe proprietate.

4. Căutaţi oportunităţi de a majora veniturile corectând distorsiuni legate de mediu sau de alte domenii, cum ar fi emisiile de carbon, pentru a veni în întâmpinarea provocărilor climatice sau de poluare.

Ce s-a întâmplat în ţările dezvoltate de la venirea crizei? Acestea nu s-au descurcat foarte bine, spune Michael Keen, într-un comentariu pe marginea celui mai recent Monitor Fiscal, publicat pe site-ul instituţiei financiare internaţionale. „Creşterea nivelului taxei pe valoarea adăugată, sau TVA, de exemplu, a fost mai evidentă decât lărgirea bazei de impozitare. Multe ţări au majorat contribuţiile sociale (în legătură cu finanţarea pensiilor, dar deseori afectând muncitorii)”, susţine expertul fiscal al FMI.

Regulile FMI, aplicate şi la noi

Dacă ne referim la România, sfaturile trecute în revistă de către oficialul Fondului au fost aplicate în totalitate de la semnarea acordului de împrumut cu FMI. Mai mult, au fost inventate chiar şi noi impozite, în disperare de cauză, cum a fost impozitul minim. Astfel, în anul 2010 a fost lărgită baza de impozitare pentru veniturile obţinute prin contracte de colaborare sau de drepturi de autor, chiar şi în condiţiile în care persoana are şi contract de muncă. Tot la acest capitol poate fi trecută şi lărgirea bazei de impozitare pentru contribuţia la sănătate la toţi proprietarii care dau în chirie locuinţe.

Totodată, Guvernul României a ales să taxeze în plus şi consumul. Astfel, de la 1 iulie 2010, TVA a fost majorată de la 19% la 24%, nivel păstrat până în prezent. La acest capitol se referă şi creşterea accizelor pe produsele din tutun, care scumpiseră ţigările până la un nivel care a făcut să înflorească piaţa de contrabandă, pe băuturile alcoolice sau introducerea, începând cu data de 1 septembrie a acestui an, a accizelor pe produse de lux precum bijuteriile, blănurile naturale, iahturile şi maşinile foarte puternice.

La capitolul consolidării impozitelor pe proprietate, din 2011 au crescut foarte mult taxele pentru proprietarii de mai multe imobile, în afară de primul dobândit.

Referitor la al patrulea sfat al reprezentantului FMI, în România autorităţile au introdus iniţial pentru proprietarii de autoturisme taxa de poluare, pe principiul poluatorul plăteşte, care a devenit ulterior timbru de mediu.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Economie