Crizantema - Regina florilor de toamnă

Crizanteme
Crizanteme (Pixabay.com)

Crizantemele fac parte din familia Compositae, numele ştiinţific fiind Chrysantemum, originile sale fiind în ţinuturile chineze. Acestea înfloresc începând cu luna august, prezentând un adevărat spectacol de culori şi forme incredibile; pot fi albe, aurii, galbene, roz, roşu, portocaliu etc. Este cunoscută şi sub numele de floarea de septembrie şi decorează grădinile din septembrie până la sfârşitul lunii noiembrie.

După trandafir, este cea mai vândută floare tăiată din licitaţia florilor olandeze.

Crizantemă
Crizantemă (Youtube.com)

Caracteristicile crizantemelor

Florile încep să înflorească la sfârşitul verii sau toamna, dar în sere ele pot fi cultivate pe tot parcursul anului.

Prezintă o capacitate unică de adaptare la orice mediu, ceea ce duce la o mare varietate în structura şi formarea petalelor, unele flori având petalele rulate în centru, asemănătoare cu margaretele, altele pot fi cu petale duble sau chiar cu aspect sferic. Crizantemele au şi alte nume comune specifice ţărilor sau zonelor unde au fost aclimatizate.

Aceste flori sunt considerate, după trandafiri, cele mai cultivate din întreaga lume; dar pentru o bună îngrijire sunt necesare anumite cerinţe: umiditatea să fie menţinută între 60%-70%, solul să fie fertil, nisipos, temperatura moderată (floarea nu suportă nici frigul nici căldura excesivă) şi are nevoie de multă lumină (8 ore de soare).

Istoricul crizantemei

Originile ei încep în ţinuturile chineze, сеlе mаі vесhі documente despre crizanteme fiind unele înscrisuri сhіnеzеştі dіn ѕес. al XV-lea î.Hr. ре câteva оbіесtе din сеrаmісă, undе crizantema еѕtе dеѕсrіѕă аşа cum o ştіm în zilele noastre.

În anul 313 d.Hr., crizantema trece din China în Coreea şi de aici în Japonia. Dar popularitatea a atins-o în Japonia, deoarece, după ce a fost introdusă în ţară, probabil prin secolul al VIII-lea, împăratul a numit-o floarea sigiliului imperial, ceea ce îi conferă o valoare culturală inestimabilă. În secolul al XIII-lea, o crizantemă cu 16 petale este adoptată ca simbol al casei imperiale, iar din acest moment devine un ornament foarte popular pe banere, lamele săbiilor şi chiar pe kimono.

În Japonia, crizantema este numită „kiku", niponii referindu-se la aceasta ca la "floarea solară". Familia imperială a adoptat-o pe emblemă şi pe sigiliu. Scutul curţii imperiale este o crizantemă alcătuită din 16 petale de aur, precum razele soarelui, reprezentând astfel statutul împăratului de epicentru al culturii japoneze, precum şi descendenţa sa din Zeul Soare. Potrivit legendelor, "Tronul Crizantemei" este cea mai veche monarhie din lume. În 1189, o crizantemă a fost gravată pe spatele kimonoului împăratului Japoniei ca simbol al nemuririi, iar de atunci hainele, porţelanurile şi bijuteriile familiei imperiale japoneze au fost împodobite cu această floare. Putem vedea, de asemenea, aceste flori reprezentate în păpuşi (kiku-ningyo) care întruchipează personaje şi doamne ale curţii care sunt realizate la aceeaşi dimensiune ca imaginea reală.

Crizantema a fost introdusă pentru prima dată în lumea occidentală în secolul al XVII-lea. În 1753, Karl Linnaeus, renumit botanist suedez, combină cuvintele greceşti chrysos - care înseamnă aur, cu imon - care înseamnă floare.

Primele ilustraţii ale crizantemelor le arată ca flori mici, similare margaretelor galbene. Cultivatorii antici nu ar recunoaşte crizantemele moderne.

Introducerea crizantemei în Occident se mai datorează şi unui căpitan al marinei franceze numit Pierre Blancard, ce aduce trei crizanteme în una din călătoriile sale la sfârşitul secolului XVIII-lea. O singură floare a rezistat şi din ea s-a obţinut o frumoasă plantaţie din care i s-a oferit un buchet de flori împărătesei Josefina. Deoarece floarea nu avea un nume, împărăteasa a chemat botaniştii din grădina imperială, care, datorită culorii aurii a petalelor, au propus numele de Crizantemă. Aşa a fost răspândit numele de "floare de aur".

La ce se utilizează crizantemele

Florile pot fi folosite frecvent atât în aranjamente florale pentru buchete de mireasă, pentru cadouri, decorări de edificii şi la anumite festivităţi, cât şi pentru gustul şi proprietăţile ei medicinale.

Astfel, petalele albe şi galbene ale crizantemelor sunt folosite ca infuzie pentru ceai, fiind ideale pentru ceaiul de după-amiază. Ceaiul de crizantemă este de asemenea întâlnit frecvent la micul dejun chinezesc numit Diam Sum, unde este însoţit de chifle umplute cu creveţi şi pui, rulate în tăiţei. Frunzele florii sunt gătite ca legumele, se prăjesc cu usturoi şi ulei, apoi se scurg şi sunt condimentate cu piper şi sare.

Crizantema în cultura chineză este populară datorită proprietăţilor sale medicinale: se spune că infuzia de rădăcini poate vindeca durerile de cap cronice, iar frunzele şi petalele, în salate, ajută la scăderea temperaturii corpului. De asemenea, ei cred că umplerea interiorului pernelor cu petale uscate ajută la îmbunătăţirea vederii. Ceaiul de crizantemă presupune mai multe calităţi medicinale: în medicina tradiţională chineză poate preveni faringita şi ajută la vindecarea gripei, acneei şi afecţiunilor circulatorii, cum ar fi varicele şi arterioscleroza.

Majoritatea crizantemelor conţin o glicozidă numită crizantemină care este capabilă să stopeze creşterea bacteriilor, în special a stafilococilor şi streptococilor, astfel încât preparatele lor sunt utile împotriva tratamentului rănilor pentru a preveni posibile infecţii. În plus, crizantemele conţin multe alte componente antibacteriene, cum ar fi micrena, borneolul, etanolul, acizii ursolici sau benzoici şi beta-sitosterolul.

Din coaja seminţelor lor se poate obţine piretrina, un ingredient activ utilizat în insecticidele comerciale, care dezactivează şi imobilizează sistemul nervos al insectelor. Ea poate fi folosită şi ca antiparazitar, deoarece are proprietatea de a bloca sistemul nervos al paraziţilor şi de a-i distruge.

Simbolistica crizantemei

Crizantema este una dintre florile care are cel mai mare simbolism la nivel mondial, însă sensul ei depinde de locul în care ne aflăm şi de ceea ce sărbătorim.

În China, această floare este sinonimă cu înţelepciunea şi nobilimea. Împreună cu orhideea, caisul şi bambusul constituie „patru flori junzi", care în chineză este cunoscut drept jú şi simbolizează nobilimea.

Sfera drapelului Japoniei nu este un soare, aşa cum cred multe persoane, ci inima unui crizanteme care este dezbrăcată de petale. În prezent există un eveniment japonez numit „Festivalul fericirii" în care sunt expuse diverse exemplare ale acestei flori.

Spania, Mexicul şi alte ţări folosesc această floare pentru a sărbători Ziua tuturor Sfinţilor. În Statele Unite simbolizează bucuria, ceva pozitiv şi a fost adoptată din 1961 ca „floarea oficială" a oraşului Chicago. În plus, este folosită ca simbol al fraternităţii între muzicienii americani. La mexicani, dăruirea unei crizanteme constituie o declaraţie de dragoste, în timp ce pentru majoritatea asiaticilor simbolizează longevitatea şi fericirea.

Crizantema este un simbol al toamnei, iar de la mijlocul lunii octombrie până la jumătatea lunii noiembrie, diferite oraşe ale arhipelagului nipon organizează expoziţii şi festivaluri legate de această floare. Unul dintre cele mai importante şi reprezentative este expoziţia crizantemelor în templul Meiji şi în Templul Asakusa Kannon din Tokyo.

Crizantema este prezentă şi în horoscopul european (23 octombrie - 21 noembrie). Persoanele născute în această zodie demonstrează un potenţial enorm de cunoaştere, implicare, au înclinaţii mari către studiu şi aprofundare, iar ambiţia este una dintre cele mai puternice caracteristici ale lor. Rareori vor renunţa la ce şi-au propus, sunt silitori în ceea ce fac şi săunt mulţumiţi doar după ce-şi văd scopurile atinse.

Semnificaţia florilor în funcţie de culoare

Crizantemele au şi alte semnificaţii specifice, în funcţie de culoare:

Crizantema roz: fragilitate în relaţie.

Crizantema albă: onestitate şi fidelitate, deşi poate reflecta şi o durere profundă după o separare sau ruptură.

Crizantema galbenă: dispreţ, iubire nerecuperată.

Crizantema roşie înseamnă iubire, sunt ideale pentru a declara pasiune pentru cineva. Totodată, sunt sinonime cu prietenia.

Crizantema portocalie: dragoste delicată, fragilă.

Crizantema albastră: eşecul iubirii sau suferinţa cauzată de această ruptură este depăşită.

Crizantema violetă: imensă durere la ideea de a pierde persoana iubită; este un mod de a spune cât de indispensabilă este acea persoană.

Legende

În timpul dinastiei Cin (secolul al XIII-lea î.Hr.), China a fost zguduită de războaie feudale. Nobilul Tan-Son, care stăpânea o regiune din sud, a trebuit să fugă spre nord. În evadarea sa, în mijlocul toamnei, a privit o floare strălucitoare ce rezista climatului dur al nordului; astfel a avut o revelaţie înţelegând că este un semn trimis de natură. Acea floare suporta climatul dur, deci reprezenta "speranţa" şi astfel el şi-a recăpătat încrederea şi curajul renunţând la visele de putere şi a scris poezii tot restul vieţii. În această perioadă în China exista un oraş vechi numit "Ju -Xian", ceea ce înseamnă "Oraşul Crizantemă".

Să urmărim o altă legendă ce spune că, într-o noapte fierbinte de vară, o tânără se plimba prin grădina ei şi s-a jucat cu mâinile pe deasupra florilor, mângâindu-le petalele. La un moment dat s-a gândit să culeagă o floare mică şi să-i adreseze cuvintele: „mă iubeşti sau nu mă iubeşti?”. În momentul în care tânăra a decis să smulgă floarea, a apărut un mic elf, care i-a spus: ”Îţi pot acorda atâţia ani de viaţă câte petale are o floare pe care o alegi, în schimbul unei alte flori, nu a celei pe care o ai deja în mână”. Fata a alergat disperată în căutarea altei flori şi după câteva minute a găsit-o. A început să numere petalele fine: douăzeci, cincizeci, o sută ...! După explozia fericirii de a număra atâţia ani de viaţă şi-a dat seama că avea în mână o floare pe care nu o mai văzuse niciodată: aşa s-a născut crizantema.

Cam atât despre această minunată floare ce uimeşte prin paleta coloristică, cât şi prin numeroasele calităţi benefice omului. Ea ne oferă un adevărat spectacol al naturii, ce ne însoţeşte permanent, oferindu-ne momente de bucurie şi linişte interioară.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Life & Style