“Corupţie guvernamentală gravă” - SUA publică raportul său pe 2023 privind situaţia drepturilor omului în România

Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat Raportul său privind situaţia drepturilor omului în România, în anul 2023, susţinând că nu au existat schimbări semnificative în vederea îmbunătăţirii acestei situaţii.

Printre problemele semnificative legate de drepturile omului s-au numărat rapoarte credibile privind: tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate de către guvern sau în numele guvernului; şi corupţie guvernamentală gravă.

Potrivit raportului, Guvernul României a luat măsuri credibile pentru a identifica şi a pedepsi funcţionarii care ar fi putut comite abuzuri în domeniul drepturilor omului, dar în unele cazuri acţiunile guvernului au fost insuficiente şi impunitatea a reprezentat o problemă.

În continuare, prezentăm câteva pasaje din raport, pe care îl puteţi citi integral aici:

Au existat rapoarte conform cărora Guvernul sau agenţii săi ar fi comis omoruri arbitrare sau ilegale.

Autorităţile au deschis o anchetă împotriva a doi ofiţeri de poliţie locală pentru comportament abuziv şi omor involuntar după ce un bărbat a murit în custodia poliţiei în iulie 2023 în oraşul Arad.

Potrivit fotografiilor obţinute de mass-media, corpul acestuia avea mai multe răni la nivelul feţei, pieptului şi braţelor, ceea ce indică faptul că fusese bătut. La sfârşitul anului, un agent de poliţie locală era arestat şi o anchetă penală era în curs de desfăşurare.

În septembrie 2023, procurorii din judeţul Argeş au pus sub acuzare doi agenţi de poliţie pentru presupusa lor implicare în uciderea involuntară, în 2021, a unui bărbat care era evacuat dintr-un restaurant în flăcări din Piteşti. Potrivit imaginilor de pe camerele de supraveghere ale incidentului, imediat înainte de moartea bărbatului, ofiţerii par să-l împingă la pământ şi să-i comprime zona cervicală în timpul unei discuţii. La sfârşitul anului trecut, cazul era în curs de soluţionare la Tribunalul Judeţean Argeş.

Tortură şi alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante şi alte abuzuri conexe

Constituţia şi legea incriminează tortura şi tratamentele inumane sau degradante, dar au existat rapoarte credibile potrivit cărora funcţionarii guvernamentali le-au folosit.

Prin lege, pedepsele pentru tortură variau între doi şi şapte ani de închisoare şi pierderea anumitor drepturi. În cazul în care tortura a dus la moartea victimei, pedepsele erau cuprinse între 15 şi 25 de ani de închisoare şi pierderea anumitor drepturi.

Pedepsele pentru tratamente inumane sau degradante variau de la unu la cinci ani de închisoare şi pierderea dreptului de a ocupa funcţii publice.

La 30 octombrie, mai mulţi ofiţeri de poliţie din Bucureşti au intervenit la un conflict între doi rezidenţi dintr-un adăpost pentru ucraineni strămutaţi. Potrivit activiştilor pentru drepturile omului şi martorilor, când unul dintre rezidenţi nu a urmat instrucţiunile poliţiei, poliţiştii l-au lovit cu o uşă şi cu pumnii, picioarele şi bastoanele după ce acesta a căzut la pământ. Apoi, poliţia l-a încătuşat şi a continuat să-l bată în timp ce îl târa afară din cameră. Poliţia l-ar fi plasat pe rezident în arestul Secţiei 6, unde l-ar fi ţinut încătuşat timp de două zile fără să-i ofere mâncare. La sfârşitul anului, o anchetă penală era în curs de desfăşurare.

Condiţiile din închisori şi centre de detenţie

Condiţiile din închisoare erau dure şi facilităţile suprapopulate. Au existat abuzuri asupra deţinuţilor din partea autorităţilor şi a altor deţinuţi.

Condiţii fizice abuzive: Supraaglomerarea flagrantă era frecventă.

Deţinuţii s-au plâns că hrana era de proastă calitate şi uneori insuficientă din punct de vedere cantitativ. Deţinuţii aveau acces foarte limitat la apă caldă.

Instalaţiile sanitare erau adesea în stare proastă de întreţinere, iar persoanele deţinute nu primeau cantităţi adecvate de detergent şi produse de igienă. Observatorii independenţi au constatat că celulele erau adesea dărăpănate şi lipseau echipamentele (spaţiu de depozitare, masă şi scaune).

Saltelele şi lenjeria de pat erau adesea uzate şi infestate cu gândaci de pat şi gândaci. Deţinuţii nu dispuneau de încălzire suficientă în celule pe timp de iarnă. În unele închisori, ventilaţia era inadecvată. Închisorile ar fi oferit asistenţă medicală insuficientă şi, conform mai multor rapoarte publicate de ombudsman pe parcursul anului, deţinuţii nu au primit controale medicale şi tratament în timp util.

Arestarea sau detenţia arbitrară

Constituţia şi legea interzic arestarea şi detenţia arbitrare şi prevăd dreptul oricărei persoane de a contesta în instanţă legalitatea detenţiei sale. În general, Guvernul a respectat aceste cerinţe.

Violul şi violenţa domestică

Violul unei persoane, indiferent de sex, inclusiv violul conjugal şi domestic sau al partenerului intim şi alte forme de violenţă domestică şi sexuală, precum şi aşa-numitul viol corectiv al persoanelor LGBTQI , este ilegal.

Legea prevedea o pedeapsă cu închisoarea de la cinci la zece ani pentru viol şi de la doi la şapte ani pentru agresiune sexuală. Dacă nu existau circumstanţe agravante şi dacă atacul nu a dus la deces, poliţia şi procurorii aveau nevoie de o plângere a supravieţuitoarei/supravieţuitorului, chiar dacă existau probe fizice independente. În unele cazuri, guvernul nu a aplicat în mod eficient legea privind violul şi violenţa domestică.

Activiştii pentru drepturile omului au raportat că unii ofiţeri de poliţie au încercat să descurajeze supravieţuitoarele violului sau ale violenţei domestice să depună plângere împotriva autorului şi, în unele cazuri, au refuzat să înregistreze plângerile penale depuse de supravieţuitoare.

În unele cazuri, poliţia a întârziat luarea de măsuri împotriva agresorilor sexuali. Potrivit rapoartelor mass-media, după ce au fost notificaţi cu privire la cazuri de violenţă domestică, unii membri ai poliţiei au ignorat problema sau au încercat să medieze între supravieţuitoare şi agresor.

Corupţia în Guvern

Legea prevede sancţiuni penale pentru corupţia funcţionarilor, iar guvernul a pus în general în aplicare legea în mod eficient.

În cursul anului trecut au existat numeroase urmăriri penale de profil înalt şi rapoarte privind cazuri grave de corupţie oficială, uneori în condiţii de impunitate.

În martie, parlamentul a modificat Legea privind avertizorii de integritate pentru a asigura un mai mare grad de anonimat pentru cei care fac denunţuri.

Curtea Constituţională a emis mai multe hotărâri (în 2018 şi 2022) care au modificat calculele privind termenul de prescripţie, despre care criticii au afirmat că au dus la un număr semnificativ de cazuri în care inculpaţii nu mai puteau fi traşi la răspundere penală. Prin urmare, în cursul anului, instanţele au respins mai multe cazuri de corupţie la nivel înalt şi de abuz de funcţie şi au anulat mai multe condamnări penale.

În luna iulie, Curtea Europeană de Justiţie a decis ca modificările aduse prescripţiei penale au avut un impact asupra intereselor financiare ale Uniunii Europene şi a afirmat că dispoziţiile privind prescripţia nu ar trebui să ducă la respingerea cauzelor penale.

ONG-urile şi grupurile de monitorizare judiciară au remarcat că acest lucru a dus la o practică judiciară inegală şi imprevizibilă, unii judecători respingând cauzele şi anulând condamnările pe baza deciziilor Curţii Constituţionale, iar alţi judecători refuzând să facă acest lucru, pe baza deciziei Curţii Europene.

Corupţia şi utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice au fost larg răspândite.

Transparency International a remarcat că au fost raportate niveluri ridicate de corupţie la vamă şi în interiorul unităţilor de poliţie. Mita a fost percepută ca fiind frecventă în sectorul public, în special în sistemul de sănătate.

Mass-media a raportat că, în cursul anului, Direcţia Naţională Anticorupţie a instrumentat peste 50 de cazuri legate de corupţie în sistemul de sănătate, inclusiv cazuri împotriva unui manager, a şapte medici şi a trei directori de spital.

În martie, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, a fost condamnat la şase ani şi opt luni de închisoare pentru trafic de influenţă şi acceptarea de mită pentru a interveni în conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate în vederea înlăturării din funcţie a unui rival politic.

Arsene a părăsit ţara înainte de pronunţarea hotărârii judecătoreşti şi se pare că a plecat în Italia, unde aştepta extrădarea.

În august, trei explozii la o staţie de gaz petrolier lichefiat fără licenţă din apropierea Bucureştiului au provocat şase morţi şi peste 50 de răniţi. Investigaţiile au arătat ulterior că benzinăria era deţinută de fiul primarului din Caracal. Presa a relatat că staţiei i s-a permis să funcţioneze în ciuda neregulilor, din cauza corupţiei şi a clientelismului politic. La sfârşitul anului, proprietarii staţiei au fost plasaţi în arest la domiciliu şi aşteptau procesul.