Consumul sfeclei: un plus de sănătate pentru ochii noştri

Sfecla roşie
Sfecla roşie (Pixabay.com)

În ultimul timp, nutriţioniştii din lumea întreaga au dezvoltat un interes special pentru studierea potenţialului sfeclei, în special după ce au aflat despre combinaţia neobişnuită de antioxidanţi existenţi în această legumă, simplă la prima vedere.

De fapt, conţinutul specific de fitonutrienţi i-a atribuit sfeclei denumirea de superaliment. Efectele benefice ale sfeclei, printre care capacitatea de a dilata vasele sanguine, conţinutul de pigmenţi antioxidanţi, flavonoide şi azot organic, au sporit, de asemenea, şi interesul companiilor farmaceutice.

Când vorbim de fitonutrienţii antioxidanţi care oferă culoare legumelor roşii, ne gândim cel mai adesea la antocianine. Însă sfecla, în primul rând, îşi datorează activitatea antioxidantă pigmentului betalaină. La rândul său, efectul betalainei este sporit de vitamina C, mangan şi de alţi fitonutrienţi.

Chiar dacă cercetările potenţialului terapeutic al sfeclei se află încă într-o o etapă incipientă, există deja unele rezultate preliminare în acest sens. Potrivit PreventDesease, beneficiile sfeclei sunt demonstrate prin îmbunătăţirea stării şi funcţiei retinei ochiului, a ţesutului nervos şi protecţia antioxidantă generală.

Într-adevăr, sfecla este bogată în antioxidanţi care joacă rolul de agenţi anti-inflamatori foarte puternici şi pot ajuta la detoxifierea organismului. În acelaşi timp este una dintre cele mai bogate surse de nitraţi dietetici. Este vorba de nitraţii care se găsesc în mod natural în legume şi se transformă în oxid nitric, având rolul de a transmite semnale de relaxare celulelor care învelesc arterele prin care circulă sângele nostru.

Beneficiile sfeclei pentru ochii noştri

Oamenii de ştiinţă au studiat în mod special farmacologia nitraţilor şi sinteza oxidului nitric cu privire la impactul asupra stării vaselor capilare ale retinei ochiului, în organismul uman.

Chiar dacă în urma studiilor efectuate de giganţii farmaceutici Pfizer şi AstraZeneca nu au apărut vreun fel de preparate medicamentoase, acest fapt nu ne împiedică să folosim sfecla în alimentaţie cât mai des.

Nitraţii, după cum se cunoaşte, îmbunătăţesc funcţia endoteliului (stratul intern de celule vasculare).

Dr. Edward Kondrot, preşedinte al Asociaţiei de homeopatie şi medicină integratoare din Arizona, se ocupă de cercetarea impactului sfeclei asupra îmbunătăţirii vederii.

„Sfecla conţine foarte mulţi nitraţi, care au o reputaţie proastă în calitate de conservant, — susţine Dr. Edward Kondrot — Dar, nitraţii, de fapt, sunt necesari pentru sinteza oxidului nitric în organism care, la rândul său, ajută la creşterea lumenului vaselor de sânge, îmbunătăţeşte fluxul de sânge şi oxigen şi livrează mai multe substanţe nutritive în ţesuturi.”

Oxidul nitric, de asemenea, ajută la întărirea celulelor endoteliale. Şi acest lucru este actual mai ales în ceea ce priveşte disfuncţia vasculară a retinei.

Ce cantitate de sfeclă trebuie să consumăm?

Doza zilnică recomandată de specialişti este o cupă cu sfeclă (circa 200 grame), care conţine aproximativ 500 mg de nitraţi. O altă modalitate eficientă este consumul de suc de sfeclă roşie deoarece acesta are o suprafaţă de contact mai mare în cadrul procesului de digestie.

O îmbunătăţire a microcirculaţiei la nivelul retinei poate fi observată deja după trei luni de consum regulat de sfeclă.

Cu toate acestea, trebuie să reţinem că efectul nitraţilor poate fi nesemnificativ atunci când se iau antiacide. Factorii cheie care realizează conversia nitraţilor în oxid de azot sunt saliva şi enzimele digestive ale stomacului. Administrarea preparatelor antiacide poate să distrugă enzimele necesare acestui proces.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință