Cele mai frecvente boli de inimă

Bolile de inimă
Bolile de inimă (Facebook)

Bolile de inimă sunt cauza numărul unu de deces în lume. Cele mai întâlnite sunt hipertensiunea, cardiomiopatia ischemică, tulburările de ritm şi deficienţele valvelor. Asociate, toate aceste afecţiuni conduc la infarct sau insuficienţă cardiacă.

Boala cardiacă este însă un termen mai complex, ce include boli ce afectează mult mai multe structuri şi funcţii ale inimii şi include: boala coronariană ischemică (inclusiv infarctul miocardic acut), aritmii, insuficienţă cardiacă, valvulopatii, malformaţii congenitale, cardiomiopatii, boli pericardice, sindrom Marfan şi boli ale aortei, boli vasculare, boala hipertensivă.

Ce sunt bolile cardiovasculare – bolile de inimă

Bolile cardiovasculare sunt tulburări de inimă şi ale vaselor de sânge care includ boli coronariene, adică boli ale vaselor de sânge care irigă muşchiul cardiac, boli cerebrovasculare (boli ale vaselor de sânge care irigă creierul) sau boli arteriale periferice (boli ale vaselor de sânge care irigă braţele şi picioarele).

Pot exista boli reumatice, care se manifestă printr-o deteriorare a muşchiului cardiac şi a valvelor cardiace, boli congenitale de inimă, adică malformaţii în structura inimii, existente încă de la naştere, dar şi tromboze venoase profunde şi embolii pulmonare, prin formarea de cheaguri de sânge în venele de la picioare, care pot ajunge la inimă sau la plămâni. Atacurile cardiace şi accidentele vasculare cerebrale sunt, de obicei, evenimente acute şi sunt cauzate de un blocaj care împiedică traseul sângelui la nivelul inimii sau creierului. Cel mai frecvent motiv pentru care se întâmplă aceste fenomene este acumularea de depozite de grăsime pe pereţii interiori ai vaselor de sânge care alimentează inima sau creierul. Accidentele vasculare cerebrale mai pot fi cauzate şi de sângerarea unui vas de sânge din creier sau din cauza cheagurilor de sânge.

Fiecare tip de boală cardiacă se poate manifesta cu anumite simptome specifice, însă există şi multe afecţiuni ale inimii diferite care prezintă semne şi simptome asemănătoare. Acestea depind de tipul şi severitatea bolii cardiace. Este important ca fiecare dintre noi să înveţe să le recunoască, pentru a se putea prezenta din timp la controlul medical, în cazul în care aceste simptome apar pentru prima dată sau se accentuează.

În continuare, vă prezentăm cele mai importante şi cele mai frecvente simptome ale bolilor de inimă

1. Durerea toracică sau disconfortul toracic

Există puţine simptome mai alarmante decât durerea toracică. În mintea multora dintre noi, durerea toracică echivalează cu durerea cardiacă. Deşi există şi alte afecţiuni care se manifestă prin acest tip de durere, bolile cardiace sunt atât de frecvente şi periculoase, încât acest simptom nu trebuie niciodată trecut cu vederea. Durerea toracică este un termen mai puţin precis. Este adesea folosit pentru a descrie orice durere, senzaţie de presiune, apăsare, sufocare, amorţeală sau disconfort la nivelul toracelui, gâtului, abdomenului superior şi se asociază adesea cu durere la nivelul maxilarului, capului sau braţelor.

2. Palpitaţiile - semn al bolilor de inimă

Palpitaţiile, traduse prin resimţirea propriilor bătăi ale inimii, reprezintă un simptom întâlnit adesea. Majoritatea bolnavilor le descriu fie ca „pauze” ale ritmului cardiac (urmate mai mereu de perceperea unei bătăi intense), fie ca perioade de bătăi cardiace rapide şi/sau neregulate. Cei mai mulţi pacienţi care prezintă palpitaţii au, de fapt, un anumit tip de aritmie cardiacă.

3. Ameţelile pot trăda o afecţiune vasculară

Episoadele de ameţeală pot avea multe cauze, incluzând anemii şi alte boli hematologice, deshidratare, infecţii virale, repaus prelungit la pat, diabet, boli tiroidiene, tulburări gastrointestinale, boli hepatice, renale, vasculare, neurologice. De asemenea, episoade vasovagale (leşin) pot arăta o insuficienţă cardiacă şi aritmii cardiace.

4. Sincopa – leşinul sau pierderea cunoştinţei

Sincopa reprezintă pierderea bruscă şi temporară a cunoştinţei. Este un simptom comun, experimentat cel puţin o dată în viaţă. De cele mai multe ori, nu indică o problemă medicală gravă. Cu toate acestea, uneori, sincopa indică o afecţiune periculoasă. În consecinţă, este important să se identifice cauzele, care se grupează în patru mari categorii: neurologice, metabolice, vasomotorii şi cardiace. Dintre acestea, numai sincopa cardiacă evoluează frecvent spre moarte subită.

5. Oboseala, letargia sau somnolenţa diurnă

Oboseala, letargia sau somnolenţa din timpul zilei sunt simptome frecvente. Oboseala poate fi definită ca incapacitatea de a funcţiona, de a ne îndeplini activităţile zilnice în mod normal. Somnolenţa implică, în plus, tendinţa de a adormi în timpul zilei sau chiar adormirea bruscă, fiind cunoscută sub numele de narcolepsie.

6. Dispneea

Dispneea sau dificultatea respiraţiei este cel mai adesea manifestarea unei boli pulmonare sau cardiace. Bolile pulmonare care au ca simptom dispneea sunt astmul bronşic, emfizemul pulmonar, bronşita, pneumonia sau pleurezia. Ceea ce trebuie reţinut este faptul că dispneea este aproape întotdeauna un semn de boală, astfel încât este obligatorie examinarea medicală.

7. Claudicaţia

În situaţia în care arterele care irigă membrele inferioare sau superioare sunt parţial sau total obstruate (astupate), cel mai frecvent din cauza aterosclerozei, apar simptome de boală arterială periferică: claudicaţia (adică dureri sau crampe în membrele inferioare în timpul mersului ori exerciţiilor fizice, care se ameliorează sau dispar la repaus) şi senzaţia de rece sau amorţeli la nivelul picioarelor, în special noaptea.

1. Cele mai frecvente boli de inimă: Insuficienţa cardiacă

Insuficienţa cardiacă este un termen ce descrie incapacitatea cordului de a se umple cu sânge sau de a-l pompa eficient în circulaţie şi apare ca urmare a unor probleme de natură structurală sau funcţională.

Insuficienţa cardiacă este o importantă problemă de sănătate în numeroase ţări şi reprezintă principala cauză de spitalizare a pacienţilor cu vârstă de peste 65 de ani. În ţările dezvoltate aproximativ 2 % din populaţia adultă suferă de insuficienţă cardiacă, iar la vârstnici procentul creşte la 10%.

Cele mai frecvente cauze de insuficienţă cardiacă sunt:

- infarctul miocardic (precum şi alte forme de boală cardiacă ischemică);

- hipertensiunea arterială;

- valvulopatiile;

- cardiomiopatiile.

Pacienţii cu insuficienţă cardiacă sunt dispneici (respiră cu dificultate, în special când stau întinşi în pat), tuşesc, prezintă edeme gambiere pronunţate şi au o capacitate redusă de efort. Este o problemă de sănătate ce reduce semnificativ calitatea vieţii pacienţilor în special datorită caracterului progresiv. Deşi mulţi pacienţi supravieţuiesc mulţi ani după ce sunt diagnosticaţi, rata mortalităţi anuale este foarte mare (de aproximativ 10%).

2. Cele mai frecvente boli de inimă: Ateroscleroza

Ateroscleroza înseamnă îngroşarea şi înfundarea arterelor inimii. Printre cauze se numără fumatul, obezitatea, stresul. Placa de aterom formată poate creşte în dimensiuni, formând cheaguri de sânge ce blochează complet arterele şi sistează alimentarea cu sânge a inimii pe o anumită porţiune. Aşa apare infarctul. Durerile repetate în piept sunt un simptom al aterosclerozei, însă majoritatea pacienţilor află că au arterele blocate după ce fac un atac.

3. Cele mai frecvente boli de inimă: Infarctul miocardic

Infarctul miocardic survine atunci când inima nu mai e alimentată cu sânge, din cauza blocajelor de pe arterele coronariene. Primele semne includ durerile sau presiunea în piept, o apăsare în dreptul zonei lombare, gâtului, braţului sau maxilarului, stări de greaţă, indigestie, arsuri la stomac, oboseală şi anxietate, dificultăţi de respiraţie, bătăi neregulate sau rapide ale inimii. Femeile nu resimt întotdeauna durere în piept, în caz de infarct, ci, mai degrabă, stări de greaţă, pierderea poftei de mâncare, stări de slăbiciune şi tuse.

Infarctul se resimte în partea stângă a toracelui, iar un simptom care trădează acest eveniment este apariţia unei dureri şi disconfort la nivelul braţelor, în special cel stâng. Disconfortul se poate resimţi şi la nivelul spatelui, gâtului şi chiar stomacului. Şi dificultăţile de respiraţie, plus transpiraţia rece şi senzaţia de ameţeală sunt semnale care prevestesc un infarct. Stările de greaţă, care vor culmina cu vomă şi paloarea sunt alte semnale de alarmă. Şi tulburările de somn pot semnala că se apropie un infarct iar ele se pot manifesta şi cu o lună înainte de eveniment. Dacă aveţi arsuri la stomac care apar în timpul unei activităţi fizice, nu în timpul mesei, există de asemenea riscul să fi suferit un infarct.

4. Cele mai frecvente boli de inimă: Boala coronariană ischemică

Boala coronariană ischemică este o patologie a arterelor coronariene (vase ce vascularizează inima şi care îi asigură acesteia necesarul de oxigen sau nutrienţi).

Apare în timp prin dezvoltarea plăcilor de aterom pe suprafaţa internă a vaselor sau brusc, prin blocarea lumenului cu un tromb migrat aici din alte vase.

Simptomatologia apare în momentul în care peste 75% din lumen este obstruat, iar expresia clinică a proceselor patologice de la nivel miocardic este fie infarctul miocardic acut, fie angina pectorală.

5. Cele mai frecvente boli de inimă: Aritmiile cardiace

Aritmiile cardiace sunt tulburări ale ritmului normal, de bază, al inimii.

Inima este un organ extraordinar, capabil să bată cu un ritm constant, între 60-100 de ori/minut. Sunt însă şi momente când ritmul ei se modifică (fie ca această dereglare apare în situaţii fiziologice, stresante, emoţii foarte puternice, fie că apare sub influenţa unor medicamente sau în diverse boli). Aceste situaţii, numite aritmii, se caracterizează prin tulburarea activităţii electrice a cordului care poate începe să bată mai repede sau mai încet, la un ritm regulat sau neregulat.

Unele aritmii sunt considerate a fi urgenţe medicale deoarece pot determina apariţia stopului cardiac şi a morţii subite coronariene.

Aritmiile benigne, care nu au risc vital imediat, sunt resimţite de pacient sub forma unor palpitaţii (care nu fac decât să creeze un disconfort).

Există şi aritmii care trebuie însă atent supravegheate deoarece predispun la apariţia trombemboliilor, infarctului miocardic acut sau accidentelor vasculare cerebrale.

6. Cele mai frecvente boli de inimă: Cardiopatiile congenitale

Cardiopatiile congenitale sunt reprezentate de anomalii şi defecte de formare a unor structuri cardiace şi vase mari care apar în perioada intrauterină. Sunt afecţiuni ce apar la 8 din 1000 de nou născuţi.

Majoritatea defectelor determină obstrucţia fluxului sangvin din inimă sau vasele acesteia sau imprimă o curgere sangvină anormală (prin defecte ale pereţilor care permit trecerea anormală a sângelui intracardiac).

Cel mai frecvent defect cardiac congenital este reprezentat de defectul de sept ventricular (aproximativ 1/3 din toate cardiopatiile congenitale sunt clasificate astfel). Incidenţa acestor afecţiuni este mult mai mare în cazul nou-născuţilor din părinţi cu astfel de probleme. Etiologia rămâne necunoscută, deşi sunt incriminaţi factori genetici în apariţia acestor probleme precum şi expunerea fătului la acţiunea unor factori cu efect teratogen în timpul sarcinii (cele mai importante fiind toxine, medicamente şi droguri sau virusuri). O parte din defecte pot fi diagnosticate încă de la naştere, altele abia în copilărie, în funcţie de defectul propriu-zis şi de expresia clinică.

7. Cele mai frecvente boli de inimă: Cardiomiopatiile

Cardiomiopatiile sunt afecţiuni ale miocardului (muşchiul inimii) care pot fi produse din orice cauză. Pacienţii cu astfel de afecţiuni sunt adesea în pericol de a dezvolta aritmii sau moarte cardiacă subită. Pot fi determinate de probleme care să nu fie localizate primar în miocard, dar care să se reflecte asupra lui, afectându-i în final funcţia şi structura cum ar fi ischemia, hipertensiunea arterială, valvulopatiile, cardiomiopatia alcoolică sau diabetică, sau pot fi produse de tulburări în structura muşchiului (în absenţa unor cauze externe identificabile), cum ar fi cardiomiopatia dilatativă, cardiomiopatia hipertrofică, cardiomiopatia restrictivă.

Când patologia este exclusiv a miocardului, inima pacientului poate fi mult mai dilatată, pereţii pot fi mai groşi sau mai subţiri (în funcţie de tipul particular al bolii).

Oricare ar fi cauza, rezultatul este adesea acelaşi: funcţia de pompă a inimii este perturbată.

În absenţa tratamentului, cardiomipatiile se agravează în timp şi afectează din ce în ce mai grav pacientul, ajungând în final la insuficienţă cardiacă congestivă.

8. Cele mai frecvente boli de inimă: Valvulopatiile

Valvulopatiile sunt afecţiuni ale valvelor cardiace. Pe partea dreaptă, valvele inimii sunt valva tricuspidă şi valva pulmonară, iar pe partea stângă sunt valva aortică şi valva mitrală.

Valvulopatiile pot fi congenitale sau dobândite şi sunt fie insuficienţe valvulare (regurgitaţii) când orificiile nu se închid etanş şi sângele poate trece dintr-un orificiu în altul (sângele ejectat este regurgitat înapoi), fie stenoze valvulare (când valvele se deschid incomplet, iar orificiul de trecere a sângelui este foarte îngust).

9. Cele mai frecvente boli de inimă: Boala hipertensivă

Boala hipertensivă este un proces patologic global cauzat de creşterea presiunii sangvine. Termenul include aşadar toate complicaţiile hipertensiunii arteriale:

- hipertrofie de ventricul stâng;

- insuficienţă cardiacă globală;

- boala coronariană ischemic[;

- aritmii cardiace;

- cardiomiopatii hipertensive.

Pacienţii acuză cel mai adesea: oboseală după eforturi uşoare, dispnee, creştere în greutate, greaţă, balonare, nicturie, edeme gambiere.

10. Cele mai frecvente boli de inimă: Boala cardiovasculară

Boala cardiovasculară se caracterizează prin afecţiuni ale inimii şi ale vaselor mari (artere şi vene) care vin şi pleacă direct din cord.

Boala apare adesea în cadrul diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale, hiperhomocisteinemiei sau hipercolesterolemiilor şi în general este de natură aterosclerotică.

Tratamentul bolilor de inimă

Există medicamente eficiente şi necostisitoare disponibile pe piaţă pentru a trata aproape toate tipurile de boli cardiovasculare. Supravieţuitorii unui atac de cord sau accident vascular cerebral prezintă un risc mai ridicat ca boala să recidiveze, motiv pentru care sunt recomandate o serie de medicamente, combinate cu diete sănătoase.

Intervenţiile care pot trata bolile cardiovasculare includ bypass-ul coronarian, angioplastia cu balon, transplantul de inimă sau operaţiile cu montarea unei inimi artificiale. Există o serie de dispozitive medicale necesare pentru a trata anumite boli cardiovasculare, cum ar fi stimulatoarele cardiace, valvele protetice şi patch-urile, care astupă găurile în inimă.

Prevenirea bolilor de inimă

Există numeroase strategii prin care puteţi preveni instalarea bolilor de inimă, în principal prin adoptarea unui mod de viaţă sănătos:

- Renunţaţi la fumat! Substanţele chimice din tutun sunt nocive pentru inimă şi vase. Riscul de boli cardiovasculare scade semnificativ după un an de zile de la întreruperea fumatului.

- Faceţi mişcare cel puţin 30 de minute zilnic!

- Dieta sănătoasă, săracă în grăsimi şi sare, dar bogată în fructe, legume, cereale integrale, vă menţine sănătatea!

- Păstraţi-vă greutatea corporală în limite normale!

- Faceţi controale medicale periodice, cu verificarea tensiunii arteriale, a colesterolemiei şi a glicemiei.

- Copiii care au în familie rude cu boli cardiace şi adulţii tineri (începând cu 20 de ani) ar trebui să îşi verifice colesterolul cel puţin o dată la 5 ani. Diabetul zaharat este un important factor de risc cardiovascular. Din acest motiv, se recomandă şi testarea periodică a glicemiei, mai ales la indivizii supraponderali sau cu istoric familial de diabet.

Din cauza acţiunii factorilor nefavorabili, bolile frecvente de inimă fac, anual, milioane de victime indiferent de vârstă. Este de reţinut că metodele de prevenire a acestor afecţiuni cardiovasculare nu necesită un efort prea mare din partea pacientului, ci mai multă voinţă.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință