Ce ar trebui făcut pentru ca taxele să nu crească şi restructurările să nu se facă pe genunchi? Economist vine cu soluţia pe care partidele o ignoră
Noul guvern care se va instala la palatul Victoria ar trebui să obţină de la Comisia Europeană rescadenţarea angajamentului de reducere a deficitului bugetar, altfel ne vom vedea obligaţi să facem în timp scrut reforme care necesită chibzuială majoră şi analize, nu hei-rupuri, punctează, într-o postare pe Facebook, economistul Bogdan Glăvan.
Potrivit economistului, acest lucru poate fi realizat dacă avem un guvern credibil însă partidele nu prea se înghesuie să se credibilizeze. Partidele vin cu vechi miniştri autori ai găurilor bugetare care îşi dau aere la televizor.
Redăm postarea profesorului de economie:
"Ipoteza de la care pleacă toate discuţiile despre reducerea deficitului bugetar este că musai trebuie să scadă cu 30-50 mld. lei anul acesta. Comisia Europeană ne cere asta, nu mai are încredere.
Însă ipoteza este ea însăşi problematică (şi văd că nimeni nu discută asta).
De ce? Deoarece un guvern cu adevărat credibil ar trebui să-şi poată proba credibilitatea tocmai prin reformularea Planului bugetar pe 7 ani. Dacă noul guvern nu reuşeşte rescadenţarea angajamentului de reducere a deficitului bugetar, atunci înseamnă că nu este credibil, nu-i aşa? Păi, ori suntem credibili, ori nu mai suntem. Nu putem fi deopotrivă şi (1) credibili şi (2) obligaţi să facem în jumătate de an ce nu au făcut alţii în ani de zile.
Ce-i drept, partidele nu se înghesuie să se credibilizeze. După câştigarea alegerilor de către preşedintele Dan, era momentul ca partidele să aducă în prim-plan alţi oameni, mai competenţi. Din păcate, vechii miniştri şi autori ai găurilor bugetare au continuat să umble pe la televizor, dându-şi importanţă. Nu s-a schimbat nimic. Cu excepţia ascensiunii politice a dlui Bolojan - ascensiune care datează încă dinaintea alegerilor prezidenţiale - nu s-a schimbat nimic. Cei care propun soluţii sunt fix cei care au creat problemele. În aceste condiţii, evident că credibilitatea statului român este zero. Şi, în consecinţă, i se cere să facă rost de bani în secunda asta, nu mai târziu.
Ar trebui să înţelegem că ne aflăm prinşi într-o capcană. Aşa cum am explicat cu diverse ocazii, soluţia optimă de reducere a deficitului bugetar constă în elaborarea unui plan pe termen scurt, mediu şi lung. Trebuie şi putem începe reducerea deficitului din acest an, însă paşi majori putem face doar prin reforme majore, iar reformele majore merită chibzuite bine. De multe ori, pregătirea pentru operaţie a unui pacient durează mai mult decât operaţia în sine, dar tocmai ea este un factor care asigură succesul demersului şi evoluţia post-operatorie favorabilă a persoanei respective.
Nu putem face reforma administrativă peste noapte. Este nevoie de o analiză a instituţiilor publice - repet şi cu această ocazie: acum, începutul verii 2025, este momentul perfect să o demarăm, pentru a vedea ce instituţii închidem, ce instituţii comasăm şi cum le restructurăm pe cele rămase, să pregătim proiectele de lege necesare, astfel încât să fim în măsură ca in iarnă să elaborăm bugete realiste pentru 2026, cu economii însemnate. Chiar şi listarea pe bursă a unor pachete de acţiuni ale companiilor de stat nu se face peste noapte, tot în 2026 ar produce efecte; dar ar produce efecte majore, dacă s-ar întâmpla. La fel, combaterea evaziunii (care necesită şi combaterea corupţiei) nu poate da roade semnificative în câteva luni de zile; nu s-a întâmplat aşa ceva în istorie. Reducerea risipei şi valorificarea activelor statului produce efecte mai cu seamă pe termen mediu şi lung.
Eu nu văd nici măcar schiţat acest plan pe termen mediu şi lung, nici măcar o discuţie despre aşa ceva. Tot ce văd sunt propuneri disperate de creştere a taxelor, ca să strângă statul bani acum. Cu această atitudine mioapă nu vom ajunge prea departe. Partidele nu vor să îşi asume vreo reformă sau să schimbe oameni, drept urmare Comisia Europeană presează statul să crească taxele. Suntem într-un echilibru prost (bad equilibrium). Vom compromite şi economia şi democraţia, pentru a n-a oară în ultimii ani.
Alternativa ar trebui să fie schimbarea de oameni, schimbarea de mentalitate, o gândire pe termen lung, un guvern credibil în faţa cetăţenilor şi, implicit, în faţa Comisiei Europene. Şi atunci presiunea pentru măsuri intempestive şi contraproductive pe termen lung s-ar estompa.
P.S. Vine anul 2027, vine sfârşitul PNRR. Cu ce economie ne va găsi? Cu una care abia suflă sau cu una dinamică? Acum creşterea economică este ZERO", scrie, pe Facebook, Glăvan.
