Câteva secrete ale longevităţii
(photos.com)
În cardul unui forum desfăşurat joi denumit ”Trăind o viaţă mai lungă şi mai fericită: ştiinţa din spatele îmbătrânirii sănătoase”, profesorul catedrei de Politici Publice şi Epidemiologie din cadrul Şcolii pentru Sănătatea Publică de la Harvard, Lisa Berkman a expus mai multe principii care pot fi foarte uşor de aplicat în viaţa de zi cu zi.
Dieta este unul dintre lucrurile care contează. Cu cât corpul nostru cântăreşte mai mult şi cu cât avem indexul de masă al corpului mai mare, cu atât este mai probabil să nu trăim o viaţă mai lungă, mai fericită sau mai sănătoasă, explică Berkman.
În urma studiului efectuat pe şoareci de către profesorul William Hair, specializat în genetică şi boli complexe, de la Harvard School of Public Health, a rezultat că reducerea greutăţii corporale cu 20% a adus o creştere semnificativă a duratei de viaţă.
Dacă reducem cantitatea de mâncare cu 20% puteţi obţine o viaţă prelungită iar acest lucru a fost dovedit atât pe şoareci cât şi pe insectele zburătoare.
Tratamentele medicale nu mai pot fi aplicate oamenilor în vârstă deoarece bătrânii ajung să aibă mai multe afecţiuni iar vindecarea unei singure boli nu prelungeşte durata de viaţă. De aceea, trebuie să ne concentrăm ”pe cauzele comune al bolilor” şi să găsim ce este fundamental ”pentru a micşora perioada de boală în partea a doua a vieţii.”
Un alt studiu şi-a concentrat atenţia pe sănătatea mentală şi memoria persoanelor în vârstă. În urma acestuia a rezultat că oamenii cu o educaţie mai bună sunt mai puţin pasibili să dezvolte demenţă, însă bineînţeles că statul într-o sală de clasă nu te va face mai deştept, explică Francine Grodsteine, profesorul de epidemiologie.
Chiar şi munca ajută la longevitate, însă cea mai eficientă slujbă este una creativă care îţi oferă autonomie şi control asupra programului şi a condiţiilor de muncă. Drept exemplu, în societăţile în care se iese mai devreme la pensie, sănătatea şi fericirea populaţiei scade şi ea mai repede.
Un alt factor care te protejează de demenţe sau boli mentale este acceptarea provocărilor personale precum învăţarea unei limbi noi, a unui sport sau a unor deprinderi muzicale spune Thomas Perls, un profesor de medicină din cadrul Universităţii Boston. Există dovezi care mai arată că urmărirea proceselor dificile te ajută să-ţi construieşti ”o rezervă de funcţionalitate.”
Totuşi încă nu se ştie dacă ”rezolvarea unui puzzle îţi poate creşte durata de viaţă”. Sunt foarte mulţi oameni care depăşesc 100 de ani, iar unii dintre aceştia au obiceiuri groaznice când vine vorba de sănătate, totuşi genele lor pot contrabalansa asta, adăugă profesorul Perls.
Aproximativ 20% din populaţie are capacitatea genetică să ajungă la 100 de ani, totuşi rămâne o întrebare:
”Ai vrea să trăieşti 100 de ani ?”
Articolul original se poate găsi pe Harvard Gazette.
