Canberra “profund dezamăgită” de reţinerea unui scriitor australian în China

Ministrul australian de Externe, Marise Payne
Ministrul australian de Externe, Marise Payne (Money Sharma/AFP/Getty Images)

Australia a criticat reţinerea scriitorului australiano-chinez Yang Hengjun. Tensiunile dintre cele două ţări sunt de asemenea în creştere din cauza temerilor de securitate şi a situaţiei controversate privind Huawei.

Ministrul de Externe australian, Marise Payne, a afirmat vineri că guvernul ei este “profund dezamăgit” de decizia statului comunist chinez de a-l plasa pe scriitorul australiano-chinez Yang Hengjun în detenţie în Beijing, potrivit Deutsche Welle.

Yang, un academician în vârstă de 53 de ani, invitat la Universitatea Columbia din statul american New York, a fost reţinut în 19 ianuarie când a sosit pe aeroportul chinez Guangzhou împreună cu soţia sa, Yuan Xiaoliang, şi fiica sa vitregă. Scriitorul a fost plasat sub arest la domiciliu în Canton, în sudul Chinei.

“Guvernul australian este profund dezamăgit de faptul că cetăţeanul australian academician Yang Hengjun ... a fost transferat într-un centru de detenţie în China”, a precizat Payne într-o declaraţie.

Ministrul australian a adăugat că guvernul din Canberra a discutat despre cazul lui Yang în repetate rânduri cu Beijingul la niveluri înalte şi că i-a scris de două ori ministrului de Externe chinez solicitând soluţionarea “corectă şi transparentă” a cazului, precum şi accesul la avocatul lui.

“Acest lucru nu a avut loc. Guvernul şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la starea sănătăţii dr. Yang, precum şi la condiţiile în care este reţinut”, a afirmat Payne.

Payne a mai susţinut că încă nu a primit clarificări cu privire la motivul pentru care Yang, al cărui nume legal este Yang Jun, se află în spatele gratiilor. “Dacă este reţinut pentru viziunile sale politice atunci ar trebui să fie eliberat”, a adăugat ea.

Deşi lucrările sale recente au evitat în mare parte politica chineză, Yang a ieşit în evidenţă prima dată la începutul anilor 2000 când a căpătat porecla de “vânzătorul de democraţie”.

De asemenea, Payne a subliniat că guvernul australian se aşteaptă la “respectarea standardelor de bază pentru justiţie şi la corectitudine procedurală”.

Cazul a fost o sursă de neînţelegeri între cele două ţări, care au o relaţie comercială apropiată. Tensiunile dintre Canberra şi Beijing s-au amplificat în ultimele luni din cauza unor temeri privind securitatea şi creşterea influenţei Chinei în regiunea Asia-Pacific.

De asemenea, Canberra a înfuriat regimul comunist din Beijing când, în august 2018, a interzis compania hi-tech chineză Huawei să participe le construirea reţelei 5G din Australia din cauza unor temeri privind securitatea.

Yang este suspectat de “periclitarea securităţii naţionale” chineze, acuzaţie majoră ce include 19 elemente individuale, precum spionajul.

Scriitorul australian încă nu a fost acuzat oficial şi a fost mutat la un centru de detenţie din Beijing, unde este investigat cazul său, a declarat Mo Shaoping, avocatul lui Yang din capitala chineză.

Agenţia pentru investigaţii a Chinei trebuie să decidă dacă va aproba arestarea sa oficială. Acest lucru s-ar putea întâmpla în 37 de zile sau agenţia poate cere timp suplimentar pentru investigaţii, a afirmat Mo.

Cazul lui Yang este oarecum similar cu arestarea recentă de către China a câtorva cetăţeni canadieni.

Global Affairs Canada (departament al guvernului canadian care gestionează relaţiile consulare şi diplomatice ale ţării) a confirmat în 13 iulie că un cetăţean canadian a fost arestat în oraşul chinez Yantai, fără a da detalii despre identitatea persoanei sau motivul arestării, potrivit Deutsche Welle. Alţi doi cetăţeni canadieni – fostul diplomat Michael Kovrig şi consultantul Michael Spavor – au fost închişi la începutul acestui an în China pentru presupus spionaj. Guvernul canadian a declarat că acuzaţiile lansate împotriva celor doi sunt “arbitrare”.

Arestarea canadienilor a alimentat speculaţiile că este vorba de represalii la arestarea directorului financiar al Huawei, Meng Wanzhou, în decembrie 2018 pe Aeroportul Internaţional din Vancouver pe baza unui mandat de arestare emis de Statele Unite. Meng, fiica fondatorului Huawei, se află în prezent sub arest la domiciliu în Vancouver.

De-a lungul anilor, Huawei a avut o ascensiune controversată şi marcată de scandaluri, primul de talie internaţională având loc în 2003, când compania Cisco a dat în judecată concernul chinez pentru că i-a furat tehnologia. De atunci, Huawei a fost bănuită de nenumărate ori de spionaj în favoarea regimului comunist chinez, primind interdicţii de participare la licitaţii guvernamentale în mai multe ţări, pe motive de securitate. SUA a făcut presiuni asupra aliaţilor săi să interzică accesul Huawei în reţelele lor 5G.

De asemenea, în luna mai, Departamentul Comerţului al SUA a plasat Huawei pe o aşa-numită “listă a entităţilor” care include organizaţii ce reprezintă riscuri pentru securitate. Însă la summitul G20 din Osaka de la sfârşitul lunii trecute, preşedintele american Donald Trump a anunţat restricţiile dure impuse împotriva companiei chinez în telecomunicaţii Huawei vor fi relaxate, ca parte a celui de-al doilea armistiţiu între cele două superputeri în ultimele două luni. În plus, Trump a fost de acord să reînceapă tratativele comerciale cu omologul său chinez Xi Jinping, amânând aplicarea de noi tarife la exporturile chineze şi semnalând o pauză a ostilităţilor comerciale dintre cele mai mari economii ale lumii, deşi a adăugat că tarifele existente aplicate împotriva importurilor chineze vor rămâne în vigoare.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe