Canada va ridica vizele pentru români. Preţul: ratificarea controversatului CETA
Canadienii urmează să ridice vizele pentru români, în două etape. Preţul acestui târg este ratificarea CETA, tratat comercial foarte controversat şi privit cu mare neîncredere de societatea civilă.
Mii de oameni protestează împotriva CETA şi TTIP în Bruxelles, 20 septembrie 2016. (Captură Foto)
Aprobarea în Parlamentul European a controversatului acord de liber schimb dintre UE şi Canada (CETA) va aduce anul acesta şi ridicarea regimului de vize pentru românii care vor să călătorească în ţara nord-americană, relatează hotnews.
Ridicarea vizelor pentru cetăţenii români va avea loc în două etape: parţial de la 1 mai 2017 şi total de la 1 decembrie 2017, decizie care se regăseşte în declaraţia Summitului UE-Canada.
Concret, calendarul convenit prevede că:
- De la 1 mai 2017, cetăţenii români care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada doar pe baza unei autorizaţii electronice de călătorie (eTA).
- De la 1 decembrie 2017, eliminarea completă a vizelor pentru cetăţenii români.
Merită menţionat că dincolo de motivele de bucurie pe care le-ar putea prilejui ridicarea vizelor, CETA este un acord care a stârnit numeroase controverse, fiind perceput de societatea civilă europeană mai degrabă ca un instrument menit să crească puterea corporaţiilor decât ca tratat comercial. Din acest motiv, ratificarea tratatului a fost marcată de numeroase probleme, Valonia de exemplu blocând tratatul până în ceasul al "treisprezecelea", în special din cauza unei controversate clauze juridice incluse în tratat, respectiv mecanismul de soluţionare a disputelor investitor - state, cunoscut sub acronimul ISDS.
ISDS permite corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.
Din toate aceste motive, plus multe altele, peste 3,5 milioane de cetăţeni au semnat o iniţiativă cetăţenească prin care au cerut Parlamentului European să stopeze CETA şi TTIP (Tratatul UE - SUA). Peste 500 de organizaţii s-au reunit în această campanie şi sute de mii de europeni au participat la campania VERIFICĂ CETA, sunându-şi reprezentanţii în PE sau trimiţându-le emailuri şi cărţi poştale.
Şi în România s-au tras semnale de alarmă cu privire la acest tratat. Astfel, specialiştii în domeniu, în frunte cu fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, au atras atenţia că CETA este un posibil motiv de îngrijorare pentru agricultura europeană.
Potrivit reprezentanţilor fermierilor europeni, deja au apărut cifre despre viitoarele exporturi de produse alimentare canadiene în UE, scutite de taxe vamale şi cu costuri mici de producţie, şi există posibilitatea ca mulţi dintre agricultorii europeni să nu poată face faţă concurenţei şi să dea faliment. Deşi liderii europeni au dat asigurări că nu vor fi probleme, organizaţiile profesionale din agricultură încep să calculeze viitoarele pierderi.
Mai trebuie precizat că după ratificarea în Parlamentul European, CETA are nevoie şi de ratificarea în parlamentele naţionale. Potrivit opozanţilor CETA, Valonia nu va semna tratatul în forma în care a fost ratificat, în Austria s-au strâns peste 560.000 de semnături în vederea organizării unui referendum prin care cetăţenii să decidă dacă vor sau nu acordul iar Olanda ar putea urma exemplul austriecilor.
