UE: După victoria lui Trump noile discuţii privind TTIP improbabile

Comisia Europeană pare să renunţe la speranţa de a ajunge la un acord comercial cu SUA, susţinând că o relansare a negocierilor privind acordul TTIP este improbabilă cu un preşedinte care i se opune cu tărie, făcând referire la Donald Trump.
Comisarul UE pentru comerţ, Cecilia Malmstrom.
Comisarul UE pentru comerţ, Cecilia Malmstrom. (Captură Foto)

Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru comerţ, a declarat vineri că probabil nu are sens ca blocul european să aibă aşteptări în ceea ce priveşte unele discuţii suplimentare privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) pe durata administraţiei Trump.

Deşi a recunoscut că oficialii seniori ai Comisiei Europene “nu ştiu cu adevărat ce se va întâmpla”, Malmstrom a precizat că acordul de comerţ liber dintre SUA şi UE “s-ar putea să nu fie cea mai mare prioritate” a noului preşedinte american ales, Donald Trump.

“Există motive puternice să credem că va exista o pauză în privinţa TTIP”, a declarat ea reporterilor în Bruxelles.

Remarcile lui Malmstöm au avut loc înaintea unei întâlniri a miniştrilor UE pentru comerţ, când se va discuta, de asemenea, despre măsurile de anti-dumping pentru protejarea industriei UE împotriva importurilor nejustificat de ieftine. Este improbabil, totuşi, ca ei să anunţe în mod oficial că discuţiile privind TTIP s-au terminat.

Iniţial, oficialii blocului european au sperat să semneze TTIP în timpul administraţiei Obama, până la sfârşitul acestui an. Dar pe parcursul celor trei ani de negocieri, s-a amplificat rezistenţa împotriva acestui acord de ambele părţi ale Atlanticului, împiedicând în lunile recente realizarea vreunui progres.

Reamintim că atât TTIP este un acord extrem de controversat, fiind perceput de societatea civilă mai degrabă ca un instrument menit să crească puterea corporaţiilor decât ca tratat comercial.

Cel mai controversat aspect al TTIP, ca şi în cazul acordului CETA (Acordul Economic şi Comercial Cuprinzător), este reprezentat de aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.

Politici protecţioniste

Speranţele pentru acordul de comerţ liber s-au redus rapid după ce Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale americane. Trump a susţinut în repetate rânduri că acordurile comerciale internaţionale afectează muncitorii americani şi competitivitatea SUA.

Trump a promis că va adopta o poziţie dură în cazul Chinei în ceea ce priveşte excedentul comercial mare al ţării asiatice cu SUA, şi a adăugat că se va retrage din acordul nefinalizat TPP (Parteneriatul Trans-Pacific) între 12 naţiuni. În plus, Trump a avertizat că va renegocia sau va renunţa la Acordul Nord-American de Comerţ Liber (NAFTA) încheiat cu Mexicul şi Canada.