Veşti bune pentru infractori: Proiectul exploziv lansat de Dragnea şi Tăriceanu intră în linie dreaptă

UPDATE. În pofida obiecţiilor USR şi PNL, cele două comisii au dat, cu 25 voturi 'pentru', 14 'împotrivă', raport de admitere explozivului proiect de lege.

Acesta urmează să meargă pentru dezbateri şi vot în Plenul Camerei Deputaţilor şi, dacă va fi adoptat şi ulterior promulgat, de la data intrării sale în vigoare, toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului - SRI, DNA, DIICOT, CSM, Parchetul de pe lângă Înalta Curte - vor fi desecretizate iar cei condamnaţi pe baza interceptărilor sau filajelor, indiferent că e vorba de dosare de omor, violenţă, crimă organizată sau corupţie, ar putea cere revizuirea în instanţe.

"Consider că această lege este una în favoarea infractorilor, a corupţilor, nu a părţilor vătămate, a cetăţenilor. Se dau numai legi în folosul celor certaţi cu legea iar protocoalele vor servi doar pentru redeschiderea unor dosare", s-a adresat Stelian Ion reprezentanţilor puterii.

* * *

UPDATE. Poziţia lui Stelian Ion a fost împărtăşită şi de Gabriel Andronache (PNL), care a susţinut, de asemenea, că din punctul de vedere al liberalilor propunerea are mari probleme de constituţionalitate.

"Articolul 5 din această reglementare vine şi modifică articole din Codul de Procedură Penală, lege organică, deşi e lege ordinară. Cred că e un aspect care redă modul defectuos, deficient în care majoritatea parlamentară înţelege să legifereze, chestiune verificată până acum de zeci de ori prin sesizările făcute la CCR şi admise", a afirmat Andronache.

* * *

UPDATE. Deputatul USR Stelian Ion a cerut raport de respingere pe această lege, arătând că este nu doar nocivă şi creează vulnerabilităţi, ci şi neconstituţională. Deci, dacă va fi adoptată, USR va ataca la CCR.

"Este vorba de pericolul pe care l-ar putea presupune adoptarea legii în această formulare. Dacă se declasifică absolut toate documentele prevăzute în această lege este posibil ca unele activităţi care n-ar trebui făcute publice să devină publice şi să devină o vulnerabilitate. (...) Pe de altă parte, vă rog să observaţi că în punctul de vedere al Guvernului, care se referea la varianta iniţială a legii care nu prevedea posiblitatea revizuirii, Guvernul a spus că o declasificare făcută de legiuitor a unei decizii a CSAT-ului este neconstituţională. CSAT e o instituţie fundamentală a statului român, e prevăzută de Constituţie iar o declasificare a actelor făcute de CSAT trebuie să aibă loc tot ca urmare a unui act emis de CSAT."

Stelian Ion a mai reamintit că în timp ce există o dezbatere intensă pe subiectul protocoalelor, Tăriceanu însuşi (iniţiator al proiectului dezbătut azi) a dat pe vremea când era premier o hotărâre în care se face referire în mod expres la protocoale care trebuie încheiate între instituţii implicate precum SRI, DNA, CSAT.

"Aşadar să avem o discuţie generală cu privire la toate protocoalele încheiate de instituţii e nociv. Să spui că ele (toate) au încălcat drepturile cetăţenilor este absurd. (...) Aş zice şi că introducerea acelei cauze noi de revizuire (...) care s-a încercat şi în Codul de Procedură Penală şi a fost declarată neconstituţională, să insistăm pe linia asta să introducem noi căi de revizuire faţă de nişte cauze judecate definitv mi se pare o gafă impardoanbilă. Am primit o lecţie şi noi insistăm pe linia asta! (...) Eu aş propune un aspect de respingere al acestei legi. Dacă se va vota în această variantă este absolut clar ca va fi contestată la CCR. Noi, cel puţin, vom contesta", a declarat Ion.

* * *

Comisia Juridică dezbate, marţi, în şedinţă comună cu Comisia pentru Apărare, unul dintre cele mai controversate proiecte legislative ale momentului. Iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, proiectul de act normativ va da posibilitatea revizuirii sentinţelor în dosarele în care au fost folosite probe obţinute în urma protocoalelor secrete. Mai exact, proiectul viza desecretizarea unei Hotărâri CSAT din 2005 privind combaterea corupţiei dar la el au fost adăugate amendamente care deschid calea revizuirii în orice dosar în care s-au făcut filaje şi interceptări pe baza protocoalelor cu SRI.

Proiectul a trecut pe 23.10 a.c. de Senat iar efectul lui ar fi, potrivit unor specialişti consultaţi de G4Media, că toţi cei condamnaţi pe baza interceptărilor sau filajelor, indiferent că e vorba de dosare de omor, violenţă, crimă organizată sau corupţie, ar putea cere revizuirea în instanţe.

Concret, dacă această propunere va deveni lege, toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005, inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de SRI cu DNA, urmează să fie „declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură, fiind considerate informaţii de interes public care nu mai produc efecte de orice natură”.

Propunerea mai prevede că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanţelor, cu acţiuni în revizuire, pretenţii, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit. Iniţial, termenul pentru iniţierea revizuirii era de 6 luni dar a fost majorat la 3 ani în Comisia Juridică a Senatului.

O altă modificare extrem de importantă operată recent în Comisia Juridică deschide practic calea revizuirilor în dosare în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, deci în dosare în care au fost folosite, de exemplu, înregistrări obţinute în baza faimoaselor protocoale. Amendamentul sună concret la modul următor: "Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la articolul 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei Instanţe care a soluţionat fondul cauzei".

Revizuirea este o cale excepţională de atac, prin care procese cu sentinţe definitive pot fi rejudecate.