Bulgaria pune la sertar planurile de aderare la zona euro (WSJ)

(photos.com)

Bulgaria, cel mai sărac stat membru al UE şi un rar ''spot luminos'' fiscal pentru bloc, şi-a îngheţat pe termen nedeterminat planurile sale privind adoptarea monedei euro, fiind astfel cea mai recentă ţară prudentă fiscal care îşi temperează entuziasmul faţă de moneda controversată, se arată într-un articol publicat de Wall Street Journal (WSJ) în ediţia de luni.

Premierul bulgar Boiko Borisov şi ministrul de finanţe Simeon Diankov au declarat, în cursul unor interviuri la Sofia, că decizia de a abandona planurile de aderare la zona euro, un obiectiv strategic îndelungat al unor guverne succesive din fostul stat comunist, a venit ca răspuns la deteriorarea condiţiilor economice şi creşterea incertitudinii legate de perspectivele blocului, alături de o schimbare decisivă a opiniei publice din Bulgaria, care intră în al treilea an al unui program de austeritate.

'S-a schimbat elanul din gândirea noastră şi în rândul publicului... În acest moment nu văd niciun beneficiu de la aderarea la zona euro, ci numai costuri', a declarat Diankov. 'Populaţia vrea pe bună dreptate să ştie pe cine va trebui să salvăm cu bani atunci când vom adera? Este prea riscant pentru noi şi nu este nici sigur care sunt regulile şi ce sunt susceptibile să devină într-un an sau doi', a adăugat el.

Criza datoriei din Europa a determinat şi alte ţări europene prudente din punct de vedere fiscal să bată în retragere de la adoptarea monedei. Premierul lituanian Andrius Kubilius a declarat săptămâna trecută că ţara sa va adera la moneda comuna doar atunci când 'Europa este pregătită', semnalând că entuziasmul anterior al guvernului său s-a temperat. Aceste declaraţii au urmat după afirmaţiile premierului leton Valdis Dombrovskis, potrivit cărora guvernul său va decide cu privire la un calendar al adoptării euro în primăvara lui 2013, în contrast cu un angajament anterior de a adera în 2014.

Bulgaria a câştigat aprecieri pentru reducerea cu succes a deficitului bugetar la 2,1% din PIB în 2011, prin reducerea salariilor şi a pensiilor. Economia este stabilizată de un consiliu monetar, care tranzacţionează moneda ţării leva în raport cu euro şi obligă guvernul să se conformeze unei politici stricte. După trei ani de rigoare fiscală, Sofia îndeplineşte acum toate criteriile pentru a intra în mecanismul european al cursului de schimb, etapa finală înainte de adoptarea euro.

Premierul Borisov a declarat că preocupările au fost accentuate de disputele crescânde între factorii de decizie politică europeni, dintre care unii sprijină apelul Germaniei de a se acorda prioritate disciplinei fiscale în faţa creşterii, în timp ce alţii doresc o politică mai expansionistă.

'Sunt sigur că vom vedea o divizare care se adânceşte în Europa, acum, deoarece multe guverne nu sunt pregătite să accepte deciziile dificile pe care trebuie să le ia. Este ca un copil răsfăţat care nu vrea să meargă la dentist pentru a-şi trata dintele bolnav, chiar dacă operaţia este necesară', a afirmat Borisov. 'Acest moment este critic pentru zona euro şi pentru UE', a adăugat premierul bulgar.

Calendarul Bulgariei privind adoptarea euro s-a modificat în contextul în care criza financiară din Europa a cunoscut oscilaţii. În ianuarie 2010, Borisov a declarat că Sofia ar putea aplica oficial pentru a se alătura mecanismului ratei de schimb, care o pune pe făgaşul adoptării euro în 2013. Acest calendar a fost respins în contextul în care starea de rău a Europei s-a adâncit, dar ministrul de finanţe Simeon Diankov a afirmat, până în această vară, că Bulgaria rămâne angajată planului de a se alătura blocului monedei comune.

Diankov a declarat că economia Bulgariei ar urma să crească în continuare cu aproximativ 1,5% în acest an, dar el a avertizat că zona euro s-ar putea confrunta cu până la cinci ani de 'creştere zero' dacă liderii naţionali continuă să mediteze la răspunsurile politice la criză, în loc să sprijine deplin apelul Germaniei de a continua consolidarea fiscală strictă.

Aflată la periferia zonei euro, dar covârşitor dependentă de economiile mai mari ale blocului în ceea ce priveşte creşterea, Bulgaria a reuşit până în prezent să reziste crizei euro. Economia a crescut anul trecut cu un modest 1,7%. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare se aşteaptă ca ritmul să încetinească la 1,2% în acest an. Şomajul a crescut la peste 12%, dar el reprezintă aproximativ jumătate din nivelurile din Grecia şi Spania, în timp ce investiţiile Rusiei în staţiuni bulgare de la Marea Neagră sunt în creştere rapidă.

În luna iulie, atunci când sentimentul investitorilor faţă de zona euro a fost mai puţin negativ, Sofia a emis pe pieţele de capital euroobligaţiuni suprasubscrise de 950 milioane de euro (1,2 miliarde dolari) cu scadenţa la cinci ani. Dar expunerea Bulgariei la deteriorarea sănătăţii zonei euro a fost agravată în ultimele luni de problemele crescânde ale altor economii de la frontierele sale.

România vecină s-a cufundat într-o criză politică, notează WSJ, în contextul în care guvernul a încercat să-l demită pe preşedintele Traian Băsescu. Serbia şi Macedonia sunt dependente de finanţarea internaţională de salvare, în timp ce economia Turciei, care a crescut cu 9% anul trecut, s-a încetinit abrupt, reducând brusc un boom al comerţului bilateral.

'Bulgaria ar trebui să-şi echilibreze cu succes bugetul în acest an, dar peste tot unde ne uităm există probleme economice. Acest lucru ne afectează totuşi, indiferent de cât de multă muncă grea depunem', a afirmat Diankov.

Efectul combinat înseamnă că partidul de guvernământ din Bulgaria, care părea să sfideze gravitatea politică prin menţinerea popularităţii sale pe fondul reducerii cheltuielilor, se confruntă cu o presiune crescândă. Sondajele de opinie arată că formaţiunea lui Borisov, GERB (Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), rămâne cel mai popular partid, dar sprijinul public a scăzut semnificativ în ultimele luni, după măsurile de austeritate şi o lipsă de rezultate semnificative în lupta împotriva criminalităţii şi mitei. Analiştii spun că acest lucru va face foarte dificil pentru Borisov să formeze un guvern cu un singur partid la alegerile de anul viitor.

Partidul de guvernământ a supravieţuit deja unui număr de patru moţiuni de cenzură de la preluarea puterii în 2009, aminteşte WSJ, în contextul în care parlamentarii din opoziţie nu au reuşit să-l îndepărteze pe Borisov sub acuzaţia că nu a reuşit să reformeze sistemul judiciar ineficient şi să combată criminalitatea organizată şi corupţia, care au stârnit îngrijorare la Bruxelles.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe