Austria, un amestec de Grecia şi Spania

Motivele care stau la baza crizei din Grecia şi din Spania sunt nenumărate şi diverse. În Grecia, spre exemplu, un întreg stat şi o întreagă societate au trăit ani la rândul pe credit, timp în care cetăţenii nu au observat că, în ţară, competitivitatea a scăzut şi că, într-un final, nu au mai putut să-şi plătească datoriile. În Spania, pe de altă parte, au fost ignorate o perioadă îndelungată de timp reforme absolut necesare, pe piaţa muncii spre exemplu, iar catalizatorul crizei a fost bula imobiliară iberă - băncile şi industria de construcţii au investit în mii de proiecte nebuneşti, iar acum trebuie salvate de stat.

Austria se află însă departe de destinul tragic al acestor ţări, scrie Die Presse, în ediţia de joi, într-un amplu comentariu dedicat declanşării unei posibile crize în Austria.

Austria pare să ocupe cu regularitate primele poziţii ale clasamentelor europene când vine vorba de rata redusă a şomajului sau nivelul de trai ridicat. Însă nu este exclus ca Austria să interpreteze rolul regelui chior într-o ţară a orbilor, întrucât situaţia economică a acestei mici republici din Alpi pare să se contureze sub forma unui amestec de Grecia şi Spania, după cum au constatat de curând Comisia Europeană şi economiştii institutului elveţian IMD.

Şi băncile austriece au acordat credite în valoare de miliarde de euro la mijlocul anilor 2000. Aceşti bani însă nu au dat naştere unei bule imobiliare naţionale, ci s-au îndreptat spre Europa de Est, care a fost puternic afectată de criza financiară. Ratele terifiante ale creşterii, care au dat uitării orice risc, sunt din 2008 însă de domeniul trecutului. În momentul în care se vor resimţi efectele bulei din Europa de Est, nu ar fi exclus ca Austria să calce pe urmele Spaniei sau Greciei, notează Die Presse.

Însă efectele ar putea fi în Austria mult mai grave, comentează jurnaliştii austrieci, argumentând că Spania şi Irlanda, înainte de criză, aveau o datorie suverană relativ redusă. În schimb, datoria naţională a Austriei depăşeşte, de câţiva ani, chiar în absenţa crizei, limita stipulată prin tratatul de la Maastricht, de 60% din PIB. Motivele sunt de mult cunoscute şi au fost comunicate în repetate rânduri de Curtea de Conturi, de OECD, FMI şi economiştii locali.

La fel ca în Grecia, nivelul ridicat de trai din Austria se bazează pe credite. În ceea ce-i priveşte pe bărbaţi, numai în Luxemburg se prevede o vârstă de pensionare mai redusă, iar în cazul femeilor, numai în Slovacia. În plus, în nici un alt stat din Europa nu se studiază pe o perioadă atât de lungă ca în Austria. Consecinţa: pensiile de astăzi se vor plăti cu credite care vor cădea pe umerii viitoarelor generaţii - iar dobânzile vor fi din ce în ce mai mari. Potrivit Curţii de Conturi, în 2015, 40% din totalul cheltuielilor statului vor fi reprezentate de pensii şi plata dobânzilor.

Până acum cel mai mare avantaj al Austriei a fost reprezentat de firmele competitive şi, prin urmare, de o rată deosebit de redusă a şomajului. Dar şi acest lucru s-ar putea schimba în curând, după cum a subliniat Comisia Europeană. Firmele se vor putea lovi de un obstacol în ceea ce priveşte găsirea unei forţe de lucru calificate şi acest lucru din cauza lipsurilor din educaţie.

Reformele necesare Austriei se lovesc de multe ori de o lipsă de acord politic. În plus, reformele nu sunt populare nici în rândul cetăţenilor, Die Presse amintind în acest context faptul că Austria este una dintre puţinele ţări în care, cu câţiva ani în urmă, tinerii au fost cei care au protestat împotriva unei reforme a sistemului de pensii.