Atena şi creditorii săi n-au ajuns încă la un acord privind deblocarea fondurilor
Miniştrii de finanţe din zona euro nu au reuşit să cadă de acord în ceea ce priveşte eliberarea unei noi tranşe de împrumut pentru Grecia, din cauza neînţelegerii privind reducerea datoriei ţării. Guvernul elen are nevoie de noile fonduri pentru a evita un nou defalutîn luna iulie.
Jeroen Dijsselbloem, preşedintele grupului de miniştri de finanţe din zona euro. (Vladimir Simicek/AFP/Getty Images)
Grecia şi creditorii săi europeni au eşuat luni să convină în ceea ce priveşte deblocarea următoarei tranşe de bani din pachetul de salvare financiară prin bailout, de care ţara împovărată de datorii are mare nevoie. Totuşi, oficialii au declarat că ar trebui să se ajungă la un acord în timpul următoarei întâlniri care va avea loc peste trei săptămâni.
După peste 8 ore de discuţii în Bruxelles, miniştrii de finanţe din ţările zonei euro şi reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) nu au reuşit să obţină un acord cu privire la măsurile de reducere a datoriei pe care le poate aştepta guvernul elen atunci când actualul program de bailout va ajunge la final în 2018.
Totuşi, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele grupului de miniştri de finanţe din zona euro, a declarat reporterilor că deblocarea banilor din pachetul de bailout va avea probabil loc “înainte de vară”. Ulterior, el şi-a repetat predicţia într-un mesaj postat pe Twitter.
Faliment în luna iulie
În luna iulie, Grecia ar putea intra în incapacitate de plată (default) dacă nu va putea să ramburseze aproximativ 7,3 miliarde de euro. Pentru a asigura obţinerea unor noi fonduri de salvare financiară, Parlamentul elen a aprobat săptămâna trecută reduceri de pensii şi creşteri de impozite.
Dar pentru ca deblocarea fondurilor să aibă loc, guvernul grec trebuie să implementeze noi legi pentru a se asigura că reformele rămân în picioare. În acelaşi timp, unele dintre ele încă nu au fost adoptate.
“Am făcut un mare progres cu pachetul de legi, pentru care s-au depus atât de multe eforturi. Suntem foarte aproape. Doar că nu am reuşit să finalizăm în această seară”, a declarat luni Dijsselbloem.
Reducerea datoriei
Dar diplomaţii au declarat că există în continuare neînţelegeri cu privire la reducerea datoriei elene.
Situaţia este şi mai dificilă în condiţiile în care aceste neînţelegeri au plasat Germania, cel mai puternic membru al zonei euro, într-o poziţie opusă Fondului Monetar Internaţional.
Germania şi Olanda au precizat că vor refuza să împrumute mai mulţi bani Greciei fără participarea FMI.
Dar FMI a transformat reducerea datoriei elene într-o condiţie a participării sale la programul de bailout – cel de-al treilea încheiat de Grecia cu creditorii externi în urmă cu doi ani, în valoare de 86 miliarde de euro.
Înaintea alegerilor federale germane din luna septembrie a acestui an, opţiunea reducerii datoriei Greciei este văzută ca un factor ce va genera pierderi de voturi.
Situaţia a forţat guvernul din Berlin să excludă orice reducere a datoriei elene, în ciuda apelurilor venite din partea ministrului german de Externe, Sigmar Gabriel.
În schimb, zona euro a indicat că va susţine anul următor prelungirea perioadelor de rambursare sau reducerea ratelor dobânzii la împrumuturile acordate Greciei.
Recesiunea loveşte din nou
Datoria enormă a Greciei se ridică la 180% din PIB-ul naţional, iar ţara se află din nou în recesiune. Unii analişti susţin că prăbuşirea economiei elene se datorează neînţelegerilor generate de negocierile pentru bailout.
Dijsselbloem a afirmat că FMI apreciază progresul realizat de Grecia şi că este “impresionată” de reformele adoptate, adăugând că Fondul este pregătit să discute în Consiliu şi să se implice financiar.
