Zona euro ia în considerare reducerea datoriei elene după aplicarea reformelor

Guvernele statelor din zona euro vor lua în considerare o reducere a datoriei elene pe termen mediu, aşa cum au promis într-o declaraţie făcută în luna mai a anului trecut, după ce Atena va implementa reformele asupra cărora a căzut de acord recent, a declarat un oficial la sfârşitul acestei săptămâni.
Oamenii stau la coadă la bancomate în centrul Atenei, Grecia, iunie 2015.
Oamenii stau la coadă la bancomate în centrul Atenei, Grecia, iunie 2015. (Louisa Gouliamaki/AFP/Getty Images)

Adjuncţi ai miniştrilor de finanţe din zona euro şi oficiali ai trezoreriei din Euro Working Group (EWG) s-au întâlnit joi la Bruxelles pentru a discuta un acord încheiat marţi dimineaţă de Grecia cu guvernele din zona euro referitor la reformele privind taxele şi pensiile, ceea ce pavează drumul pentru discuţiile de acordare a unei reduceri suplimentare a datoriei elene.

EWG pregăteşte întâlnirile Eurogrupului, sau, altfel spus, întâlnirile miniştrilor de finanţe din zona euro. Următoarea întâlnire a Eurogrupului este programată pentru 22 mai, când s-ar putea lua o decizie în ceea ce priveşte reducerea datoriei Atenei, în cazul în care negocierile se derulează fără probleme. Grecia are o datorie publică de 180% din PIB.

“După punerea în aplicare a măsurilor anterioare luate de Grecia, Eurogrupul ar putea susţine pachetul de politici şi termenii următoarei plăţi, fiind posibilă şi abordarea sustenabilităţii datoriei elene în viitorul apropiat, pe baza acordului din mai 2016”, a declarat un oficial al zonei euro.

Acordul Eurogrupului din mai 2016 prevede că necesarul brut de finanţare al Greciei ar trebui să fie sub 15% din PIB după 2018 pe termen mediu, şi sub 20% din PIB ulterior.

Dacă Grecia pune în aplicare în totalitate reformele stabilite cu creditorii pe baza celui de-al treilea bailout, guvernele zonei euro, care deţin aproximativ două treimi din datoria elenă, au convenit anul trecut să cumpere înapoi un număr suplimentar de credite costisitoare pe care Grecia le-a primit de la Fondul Monetar Internaţional.

De asemenea, guvernele au fost de acord să transfere în Atena profiturile obţinute dintr-un portofoliu de obligaţiuni elene răscumpărate de băncile centrale naţionale din zona euro şi, dacă este necesar, extinderea scadenţelor medii ponderate si perioadelor de graţie pentru a menţine costul brut al finanţării sub 15% din PIB.

Dar o astfel de reducere a datoriei, care ar putea fi aprobată mai sigur după reuniunea din 22 mai, va depinde în continuare de condiţia ca Grecia să aplice reformele până la mijlocul anului următor şi de o analiză pentru sustenabilitatea datoriei care va arăta că trebuie redusă datoria Atenei pentru ca aceasta să devină durabilă.

Declaraţia EWG a fost făcută după ce publicaţia germană Handelsblatt a raportat că aceşti creditori internaţionali ai Greciei se pregătesc să discute despre o posibilă reducere a datoriei elene la reuniunea miniştrilor de finanţe ai zonei euro.

Comisia Europeană, fondul de salvare a zonei euro ESM (Mecanismul European de Stabilitate), Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au pregătit diferite măsuri privind datoria Greciei într-un document care va fi trimis Eurogrupului pentru a fi discutat suplimentar, a raportat Handelsblatt, citând persoane familiare cu documentul.

O opţiune este aceea ca ESM să preia creditele plătite de FMI, avantajul fiind că ratele dobânzi vor fi mai scăzute.

Alte opţiuni includ extinderea scadenţei datoriilor şi ca Banca Centrală Europeană şi băncile centrale naţionale să trimită profiturile obţinute de pe obligaţiunile elene în Atena prin guvernele naţionale, a relatat Handelsblatt.