Adrian Năstase: Un protocol între membrii coaliţiei pe marginea tratatului fiscal este lipsit de sens

Un protocol între membrii coaliţiei de guvernare pe marginea tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare este lipsit de sens, pentru că aprobarea memorandumului privind acest document se face de către Executiv care este reprezentatul acestei coaliţii, a declarat miercuri preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase.

Fostul premier a susţinut, cu prilejul dezbaterii organizate de PSD, la palatul Parlamentului, pe tema tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Economică şi Monetară, că problema semnării unui protocol pe marginea tratatului se pune pentru Opoziţie, "în condiţiile în care nu se cunosc detaliile privind negocierea".

Adrian Năstase a subliniat că, dacă nu se semnează tratatul la 1 martie, "România nu pierde trenul pentru totdeauna", pentru că există o prevedere potrivit căreia documentul rămâne deschis pentru aderare ţărilor membre ale UE altele decât cele contractante, cele care semnează iniţial.

"Cu alte cuvinte, acesta nu este un tratat închis, este clar din punctul de vedere al articolului 15 din tratat că el rămâne deschis eventual şi pentru România, chiar în eventualitatea în care nu s-ar semna la 1 martie", a adăugat fostul premier, opinând că "există tendinţa de a speria - acum ori niciodată".

Potrivit liderului CN al PSD, există o problemă nerezolvată în ultimii şapte ani, deşi s-au făcut eforturi: raportul dintre Parlament şi Guvern privind afacerile europene. "Practic, în toate ţările membre UE există o reglementare între Parlament şi Guvern privind afacerile europene, în sensul că Parlamentul nu este un simplu spectator. Procedura parlamentară stabileşte în anumite situaţii nevoia unui mandat pentru acţiunea guvernamentală", a arătat el.

Adrian Năstase s-a referit şi la dimensiunea juridică legată de elaborarea semnarea, ratificarea şi punerea în aplicare a tratatului de stabilitate fiscală, afirmând că "UE a încercat să bricoleze o procedură, pentru că Marea Britanie nu a fost de acord cu modificarea tratatelor constitutive" şi atunci, de la nivelul acordurilor la nivel de stat, s-a coborât la nivelul acordurilor interguvernamentale.

"În momentul ăsta şi noi în plan intern încercăm să bricolăm o procedură, dar au apărut unele chestiuni destul de delicate. Pare cumva că preşedintele României a rămas în ofsaid pentru că, în mod evident, conform Constituţiei, preşedintele României este cel care încheie tratate în numele României. Când este vorba însă de tratate interguvernamentale, lucrurile se schimbă. Şi, de aceea, probabil că vor încerca cei de la Guvern o formulă de semnare combinată între preşedinte şi prim-ministru", a spus liderul social-democrat.

Adrian Năstase a reamintit că România are nişte proceduri standard în domeniu, respectiv Legea 590/2003, adoptată în perioada guvernării PSD. "Legea este în vigoare în continuare şi ar trebui respectată până la capăt. În lege există nişte lucruri foarte simple şi clare: diferenţierea între tratatele încheiate în numele României şi cele interguvernamentale, felul în care se aprobă negocierea. A existat un memorandum, a existat un mandat pentru negociere? Cine a avut acest mandat, cine a condus delegaţia de negociere?", a continuat el.

Fostul premier s-a mai întrebat, retoric, dacă nu era cumva nevoie de o aprobare a CSAT, în condiţiile în care în legea privind tratatele din 2003 există o menţiune în acest sens.

"Poate că era cazul să existe şi un punct de vedere al CSAT. Există, de asemenea, la art 13 (n.r. - din Legea 590), procedura privind aprobarea semnării. Discutăm despre semnare în martie. Există o procedură care trebuie aprobată, suntem în situaţia unui acord interguvernamental, nu la nivel de stat. În acest caz, se respectă aceleaşi reguli ca şi în cazul aprobării pentru iniţierea negocierii şi ar fi important ca memorandumul acesta pentru acordurile interguvernamentale să conţină diverse menţiuni, inclusiv numele persoanei care va semna tratatul. Nu suntem o ţară bananieră, avem nişte lucruri foarte clar stabilite din punct de vedere al procedurilor", a subliniat Adrian Năstase.

În ceea ce priveşte ratificarea tratatului, liderul CN al PSD crede că pentru ţara noastră aceasta nu pune niciun fel de problemă, fiind vorba despre un tratat interguvernamental, caz în care legea prevede "foarte clar" că ratificarea se va face printr-o lege ordinară.

"Simplu. Se pune însă o problemă: România nu este încă membră a grupului euro şi o astfel de ratificare ar pune în vigoare pentru România tratatul de la momentul în care România ar deveni membră a grupului euro. Şi atunci, pentru ca efectele să se producă imediat, dacă vrem, problema intrării în vigoare la o dată anterioară momentului la care România devine membră a zonei euro se poate face printr-o declaraţie introdusă în legea de ratificare la momentul ratificării", a spus Năstase, ridicând astfel problema introducerii acestei obligaţii, acestui angajament, într-un text cu valoare constituţională sau de altă natură.

Un alt aspect considerat important de vorbitor s-a referit la măsura în care un protocol încheiat anterior semnării reprezintă o necesitate care să aibă o semnificaţie juridică.