87,25 % dintre românii din dreapta Prutului îşi doresc unirea cu R. Moldova
87,25 % dintre românii din dreapta Prutului îşi doresc unirea cu Republica Moldova, potrivit unui rezultat preliminar al unui sondaj de opinie efectuat în România, în luna iunie, de către Centrul Român pentru Studii şi Strategii.
O serie de date cu privire la percepţia românilor asupra identităţii lingvistice, istorice, politice şi culturale a locuitorilor din Republica Moldova au fost făcute publice luni la Chişinău.
În timp ce 55,2% dintre respondenţi consideră că politicienii din România ar trebui să trateze unirea ca prioritate, un procent mult mai ridicat dintre cei chestionaţi sunt de părere că locuitorii din dreapta Prutului sunt în primul rând români (67,8%), că limba vorbită de ei este româna (71,9 %) şi că „Basarabia este pământ românesc”(84,9%).
Datele preliminare au fost prezentate în cadrul conferinţei-dezbatere cu tema „Reunirea celor două state germane - model de integrare euro-atlantică pentru R. Moldova, prin reunirea celor două state româneşti”, care a avut loc la Chişinău.
”Această cercetare este prima aşezată într-o paradigmă românească, în sensul că e realizată din perspectiva unui interes românesc şi orânduieşte demersul ştiinţific sub această stea. Din acest punct de vedere, este una dintre primele cercetări care indică limpede că teritoriul dintre Prut şi Nistru, respectiv Republica Moldova sau Basarabia, este încă bine aşezat în mentalul colectiv din România. Asta a fost o surpriză plăcută pentru noi, ne aşteptam ca după douăzeci de ani de curriculă şi mass-media într-o formulă deznaţionalizantă, neadaptată în raport cu complexul Europa, să găsim mai puţin prezentă această resursă mentală. Iată că ea este prezentă şi asta ne bucură”, a declarat directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Radu Baltasiu.
Cercetarea ,,Studiu privind starea socială şi identitatea naţională în România” reflectă, alături de informaţiile privind starea de spirit a populaţiei, percepţia asupra mobilităţii forţei de muncă şi a poziţionării sociale, şi dimensiunea percepţiei românilor din dreapta Prutului asupra spaţiului din stânga lui, identificat de către respondenţi drept ,,Basarabia”, componentă a regiunii istorice Moldova.
Studiul a fost realizat în România, în perioada 7-23 iunie, pe un eşantion reprezentativ naţional de 1.486 de persoane, cu o eroare tolerată de +/- 2,5%, la un nivel de încredere de 95%.
Rezultatele finale ale cercetării vor fi făcute publice în luna septembrie.