5,7 miliarde de dolari ce aparţineau lui Gaddafi au dispărut din conturi bancare în Bruxelles

Bancnote de 50 şi 100 de dolari
Bancnote de 50 şi 100 de dolari (Getty Images)

La aproximativ 9 luni după ce Politico a raportat că dobânzile pentru active îngheţate în valoare de aproape 70 miliarde de dolari ce aparţineau regimului dictatorului libian decedat Moammer Gaddafi au fost plătite în conturi netransparente controlate de Autoritatea de Investiţii Libiană, investigatorii ONU analizează în sfârşit unde au ajuns banii. La ultima numărătoare, RT a precizat că dobânzile generate de active au ajuns la 5,7 miliarde de dolari. Potrivit reţelei de televiziune belgiene RTBF, care a citat surse anonime familiare cu fluxurile de bani, este posibil ca banii respectivi să fi ajuns în conturi deţinute de miliţii libiene care au fost acuzate de comiterea de abuzuri împotriva drepturilor omului.

În 2011, când bombele NATO cădeau deasupra capitalei Tripoli, ONU a votat pentru sancţionarea Libiei şi îngheţarea tuturor activelor regimului Gaddafi deţinute în străinătate. După cum a explicat Politico, regimul şi-a răspândit capitalul în Europa şi America de Nord, investind în companii diverse, de la banca italiană UniCredit până la editura britanică Pearson. Însă Euroclear – o companie specializată în servicii financiare, cu sediul în Bruxelles, care deţinea patru conturi asociate cu regimul Gaddafi – a decis să nu blocheze plata dobânzilor care ies din acele conturi. Aceasta deoarece în UE, unde guvernele naţionale au fost responsabile cu aplicarea sancţiunilor, s-a decis să fie îngheţate doar activele, nu şi plăţile pentru dobânzile asociate cu acele active.

În schimb, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge, capitalul a continuat să plece din aceste active în conturi controlate de Autoritatea de Investiţii Libiană, o organizaţie care a avut acces la activele confiscate în perioada în care Gaddafi încă era la putere. Aceste plăţi pentru dobânzi provin din dividende, plăţi de cupoane de obligaţiuni şi alte surse de venituri. Până acum, autorităţile belgiene au negat orice responsabilitate pentru existenţa breşei în regimul de sancţiuni. Ministrul belgian de Externe, Didier Reynders, a declarat reporterilor în această săptămână că nu a fost implicat în decizia de a debloca dobânzile aferente depozitelor.

“Această [decizie de a debloca fondurile] este responsabilitatea Ministerului Finanţelor. Eu nu l-am mai condus din 6 decembrie 2011 şi nu am luat nicio decizie în această problemă”, a precizat Reynders. În schimb, el s-a referit la fostul ministru al Finanţelor Steven Vanackere, care se afla la conducere când ministerul a acordat permisiunea de a debloca plăţile pentru dobânzi.

Între timp, ONU investighează de asemenea dispariţia câtorva miliarde de dolari, care se presupune că au fost deturnate din conturile lui Gaddafi, potrivit parlamentarului belgian Georges Gilkinet.

Documente ONU arată că Belgia a eşuat să se conformeze unei rezoluţii ONU privind îngheţarea activelor libiene, a precizat Gilkinet pentru RTBF, susţinând că el a primit doar informaţii fragmentate de la autorităţile belgiene. Politicianul a mai precizat că este necesară clarificarea situaţiei, “care ar putea duce la un scandal enorm, deoarece sute de milioane de euro au fost trimise spre persoane necunoscute din Libia”.

După cum a expus Politico Europa într-o investigaţie publicată în luna februarie, plăţile pentru dobânzile aferente conturilor îngheţate şi asociate cu regimul Gaddafi s-au scurs spre conturi bancare din Bahrain şi Luxemburg în ultimii ani, în contradicţie cu ordinul UE care stipulează ca averea fostului dictator libian să fie păstrată pentru a fi folosită de poporul libian atunci când ţara – încă răvăşită de anii de conflicte, după ce fostul secretar de stat american Hillary Clinton a ajutat la răsturnarea lui Gaddafi prin forţarea unei intervenţii conduse de NATO care a ajutat rebelii să înlăture regimul – se va stabiliza.

De atunci, Libia a fost divizată în fiefuri conduse de lideri militari. Un guvern recunoscut de ONU încă conduce în Tripoli, în timp ce o administraţie rivală a preluat puterea în portul estic Tobruk. De asemenea, revoltele islamiste contribuie la instabilitatea din ţară.

Finanţele Autorităţii de Investiţii Libiene sunt neclare şi singurul aspect cert al acestei situaţii este faptul că plăţile dobânzilor ajung la cineva. Dar persoana sau persoanele care controlează conturile Autorităţii rămâne sau rămân un mister. Unii analişti sunt convinşi că, indiferent cum sunt folosiţi acei bani, în niciun caz nu sunt utilizaţi pentru bunăstarea poporului libian.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe