Suedia adoptă o directivă UE controversată privind păstrarea datelor

După un vot divizat în parlament, miercuri, Suedia a devenit una din ultimele ţări din Uniunea Europeană care se va conforma cu directiva extrem de controversată a UE privind păstrarea datelor.

Directiva privind păstrarea datelor se referă la păstrarea datelor de telecomunicaţii în scopuri de aplicare a legii, şi a stârnit o controversă considerabilă în întreaga UE. Aceasta afirmă că guvernele ţărilor membre trebuie să stocheze date despre toate e-mailurile, apelurile telefonice şi mesaje text trimise sau primite în acea ţară, pentru o perioadă specificată de timp.

Dezbaterile aprinse dinaintea votului din parlamentul suedez sunt tipice pentru divizarea pe care directiva le-a provocat în întreaga Uniune Europeană.

Deputatul social-democrat, Elin Lundgren, a susţinut că aplicarea legii într-o lume modernă are nevoie de acest tip de acces pentru a putea rezolva mai uşor infracţiunile. În replică, membrul socialist Jens Holm a sugerat sarcastic că, potrivit acestui tip de raţionament, fiecare cetăţean ar trebui să aibă un cip implantat în gât pentru a facilita supravegherea.

Cu toate acestea, problema confidenţialităţii faţă de securitate este doar un aspect al dezbaterii în ţările membre încă reticente.

Întrucât directiva UE a fost emisă în 2006, în urma atacurilor teroriste foarte grave din Madrid din 2004, orice stat care nu a pus în aplicare directiva prin adoptarea unei legislaţii naţionale până pe 15 septembrie 2007, poate fi acţionat în justiţie de Comisia Europeană şi amendat pentru fiecare zi de neconformitate.

În cazul Suediei, amenda atinge în prezent 1 milion de euro. Mulţi susţin că banii statului ar putea fi cheltuiţi mai bine, decât să plătească amenzi în timp ce se luptă cu ceva perceput ca o afacere încheiată.

Guvernul Social Democrat de atunci din Suedia a fost una dintre forţele motrice din spatele directivei, dar au existat diviziuni pe parcurs şi multe critici din punct de vedere al vieţii private. Partidele şi membri individuali ai parlamentului din actualul guvern de centru-dreapta au fost iniţial împotriva directivei, iar în cazul unui partid, câţiva deputaţi au decis să voteze împotriva liniei partidului lor sau să se abţină, ceva extrem de neobişnuit în parlamentul suedez.

Dar în timp ce Suedia se alătură cu părere de rău ţărilor care s-au conformat deja, altele încă se opun.

În Germania, Republica Cehă şi România, legile naţionale adoptate pentru punerea în aplicare a directivei în forma lor actuală, au fost declarate neconstituţionale de către instanţele lor constituţionale. Alte ţări, ca Ungaria şi Irlanda, au pus-o în aplicare, dar deciziile lor au fost contestate şi există posibilitatea ca să fie anulată.

Directiva privind păstrarea datelor nu permite stocarea de conţinut real, doar detalii cum ar fi adresa de IP şi timpul de utilizare. Datele pot fi accesate doar de către poliţie şi de serviciile de securitate prin hotărâre judecătorească şi permite ca datele să fie păstrate pentru o perioadă de cel puţin 6 luni, dar nu mai mult de 24 de luni. Timpul de păstrare este decis de legislaţia naţională.

Suedia a optat pentru perioada minimă de şase luni. Şeful Biroului Naţional de Investigare din cadrul poliţiei suedeze, Klas Friberg, a declarat pentru agenţia suedeză de ştiri TT că legislaţia adoptată în prezent va îngreuna, de fapt, lupta împotriva infracţiunilor grave, pentru că termenul de păstrare de şase luni este prea scurt. În prezent, în conformitate cu legislaţia suedeză este posibil să se acceseze date mai vechi de şase luni, a spus el. Legea va intra în vigoare la 1 mai.