Moscova vorbeşte de o restartare a dialogului politic cu Bucureştiul, inclusiv privind Transnistria

Reprezentantul special al Rusiei pentru conflictul transnistrean, Serghei Gubarev, a apreciat marţi, la Bucureşti, că are loc o "restartare a dialogului politic" bilateral şi a exprimat interesul Moscovei pentru a menţine acest dialog politic inclusiv în privinţa dosarului transnistrean.

Ministrul Teodor Baconschi l-a primit marţi pe reprezentantul special al Rusiei pentru conflictul transnistrean, Serghei Gubarev, venit la Bucureşti pentru a avea consultări în problema transnistreană cu secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, o premieră în relaţiile bilaterale ale ultimilor cinci ani.

În cadrul întrevederii ministrului Baconschi cu diplomatul rus au fost trecute în revistă evoluţiile pozitive înregistrate în ultimul timp în relaţiile bilaterale. Astfel, informează MAE, a fost evocată întâlnirea celor doi şefi ai diplomaţiilor în marja Adunării Generale ONU din septembrie, urmată de o "substanţială sesiune" a Comisiei Mixte Economice, la începutul acestei luni, la Moscova, precum şi de alte contacte ministeriale.

Ministrul român de externe a salutat semnarea, cu ocazia Comisiei Mixte Economice, a Declaraţiei bilaterale privind Parteneriatul pentru Modernizare. La rândul său, ambasadorul Gubarev a declarat că asistăm la "restartarea dialogului politic" între România şi Rusia.

Ministrul Teodor Baconschi a exprimat aprecierea pentru organizarea prezentei runde de consultări, prilej foarte bun pentru cunoaşterea poziţiilor părţilor şi evaluarea perspectivelor de soluţionare a conflictului din Transnistria. Reprezentantul special al Rusiei a afirmat interesul Moscovei pentru a menţine dialogul politic cu Bucureştiul şi asupra dosarului transnistrean.

La rândul său, şeful diplomaţiei a arătat că România sprijină identificarea cât mai rapidă a unei soluţii durabile a conflictului, care să asigure stabilitatea şi prosperitatea regiunii, pe baza respectării principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova în graniţele sale internaţional recunoscute.

În cadrul consultărilor care au urmat, secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu şi reprezentantul special al Federaţiei Ruse au continuat schimbul de opinii cu privire la evoluţiile recente în dosarul transnistrean şi perspectivele sale, la situaţia economică, socială şi politică din regiunea transnistreană, precum şi referitor la poziţiile actorilor internaţionali implicaţi.

Secretarul de stat român a salutat, în acest context, decizia din 22 septembrie de la Moscova de reluare a dialogului oficial formal în cadrul formatului de negociere 5+2, exprimând aprecierea pentru eforturile depuse de Federaţia Rusă în acest scop. De asemenea, secretarul de stat Bogdan Aurescu a menţionat susţinerea pentru formatul de negociere 5+2.

Oficialii au convenit continuarea dialogului pe problematica transnistreană între Bucureşti şi Moscova.

Vizita la Bucureşti a reprezentantului special al Rusiei în dosarul transnistrean, Serghei Gubarev, are loc în condiţiile în care se aşteaptă reluarea negocierilor oficiale pentru soluţionarea acestui conflict îngheţat.

Este pentru prima dată în ultimii cinci ani când un reprezentant al diplomaţiei ruse care se ocupă în mod special de Transnistria vine la Bucureşti pentru consultări. Gubarev a fost numit în această funcţie în mai anul trecut, iar anterior, de dosarul transnistrean s-a ocupat timp de şase ani ambasadorul cu misiuni speciale Valeri Nesteruşkin.

Prezenţa diplomatului rus, marţi, la Bucureşti intervine după ce la Moscova s-a decis, la 22 septembrie, că negocierile politice oficiale în formatul "5+2" pentru reglementarea conflictului transnistrean vor fi reluate, după o întrerupere de mai bine de cinci ani.

Negocierile în format "5+2" presupun participarea, în afara Chişinăului şi Tiraspolului, ca părţi implicate în conflict, a reprezentanţilor Rusiei, Ucrainei şi OSCE, care au statut de negociatori, şi ai SUA şi UE, care sunt observatori.

De remarcat, de asemenea, că vizita oficialului rus intervine într-un moment preelectoral pentru Tiraspol, iar Kremlinul, în premieră, nu-l mai susţine pe liderul separatist istoric, Igor Smirnov, ci pe un rival al acestuia. Igor Smirnov conduce Transnistria de aproape două decenii, iar Moscova - nemulţumită, se pare, de poziţia sa inflexibilă la negocieri - i-a sugerat să nu mai candideze pentru un nou mandat.

România şi problema transnistreană

În 1992, România acuza Rusia că Armata a 14-a, staţionată în Republica Moldova încă din perioada sovietică, a susţinut autorităţile de la Tiraspol în perioada conflictului armat din martie-iulie 1992 împotriva Republicii Moldova. Pe de altă parte, unii lideri ruşi din acea perioadă au acuzat România de susţinerea Republicii Moldova în războiul dus împotriva Transnistriei, regiune din estul Republicii Moldova care şi-a autoproclamat independenţa în septembrie 1990.

În 1992, România a participat, timp de câteva luni, în cadrul mecanismului cvadripartit de negocieri pentru soluţionarea conflictului moldo-transnistrean. După semnarea Acordului de încetare a focului, în iulie 1992, la Moscova, mecanismul cvadripartit a fost desfiinţat. La negocierile ulterioare România nu a mai participat, fiind exclusă din formatul de negocieri. Ulterior, s-a motivat că România ia parte indirect la negocieri, prin UE, ca ţară membră.

La rândul lor, separatiştii transnistreni au exclus întotdeauna o participare a României la negocieri, acuzând şi temându-se că Bucureştiul că urmăreşte, de fapt, să alipească teritoriul Republicii Moldova.

Aflat, în martie, la Vilnius, secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, a convenit organizarea de consultări la Bucureşti pe tema conflictelor îngheţate, în condiţiile în care Lituania asigură preşedinţia OSCE şi numără printre obiective soluţionarea acestui gen de conflicte.

În condiţiile în care în ultimul an Germania s-a arătat interesată de rezolvarea conflictului şi a avut iniţiative diplomatice în acest sens, ministrul german de externe, Guido Westerwelle, declara, la 5 octombrie, că România capătă un rol deosebit de important în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean.

Succesul negocierilor pentru reglementarea transnistreană depinde şi de poziţia României, declara preşedintele rus, Dmitri Medvedev, la conferinţa de presă comună după summitul franco-ruso-german de la Deauville, din octombrie anul trecut, când cerea României o poziţie calmă şi echilibrată în negocierile privind Transnistria.

Presa de la Moscova a scris de mai multe ori că Rusia ar vrea să soluţioneze conflictul transnistrean până la alegerile prezidenţiale din 2012, iar preşedintele Traian Băsescu declara în noiembrie anul trecut, înainte de a pleca spre summitul NATO de la Lisabona, că este evident că în ultimele luni Mosocova a dat semnale foarte serioase că este dispusă să discute cu Uniunea Europeană despre soluţionarea problemei Transnistriei. El a arătat că România susţine constant ca Rusia să-şi respecte angajamentele asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul din anul 1999. Întrebat dacă vede posibilă o retragere a trupelor ruseşti din Transnistria, şeful statului a răspuns afirmativ. "Sau cel puţin înlocuirea acestora cu forţe ale UE în Transnistria. De ce să nu avem voie să gândim îndrăzneţ?", a adăugat el.

Punându-i-se în vedere că ministrul rus de externe Serghei Lavrov afirma că în Transnistria ar reizbucni războiul odată cu retragerea trupelor ruseşti, Băsescu a arătat că acest lucru s-ar întâmpla dacă acestea nu are fi înlocuite cu trupe ale Uniunii Europene. "Atenţie, nu vorbesc despre trupe româneşti, nici nu ar fi bine ca România să fie implicată cu forţe de securitate în Transnistria, exact pentru a da credibilitate unei înlocuiri a forţelor Federaţiei Ruse din Transnistria cu forţe ale UE", a subliniat Băsescu.

În aprilie anul acesta, secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu a avut, la Bucureşti, o rundă de consultări cu Vladimir Titov, adjunct al ministrului afacerilor externe al Federaţiei Ruse. Titov este oficialul rus cu rangul cel mai înalt care a venit în vizită oficială la Bucureşti în ultimii trei ani. Preşedintele rus Vladimir Putin a venit în România în aprilie 2008, pentru a lua parte la summitul Consiliului NATO-Rusia, dar participarea sa nu a dat rezultatele scontate şi a fost privită cu precădere ca o încercare de intimidare.

Vizita viceministrului rus de externe, Vladimir Titov, din aprilie anul acesta, s-a petrecut după ce în vara anului trecut relaţiile dintre România şi Rusia au fost zguduite de un scandal de spionaj, soldat cu expulzarea reciprocă a câte unui diplomat.

Între timp, relaţiile par să se îmbunătăţească, în special datorită domeniului economic, iar şeful diplomaţiei, Teodor Baconschi a avut o întâlnire bilaterală în septembrie, în marja Adunării Generale a ONU, cu omologul său rus, Serghei Lavrov.