Teodor Baconschi: Ar trebui marcată şi în România pe 23 august ziua europeană a memoriei victimelor regimurilor totalitare

Ziua memoriei victimelor regimurilor totalitare, instituită de Uniunea Europeană în 2009 pentru data de 23 august, ar trebui marcată şi în România, fiind o bună ocazie de a evoca amintirea însângerată a comunismului prin filme, simpozioane, emisiuni la televizor, depuneri de jerbe la Sighet sau la Piteşti, afirmă prim-vicepreşedintele PDL şi preşedinte al Fundaţiei Creştin-Democrate, şeful diplomaţiei Teodor Baconschi, într-un comentariu postat marţi pe site-ul fundaţiei.

"Cred că se cuvine să salutăm această coincidenţă de date şi să marcăm această zi europeană antitotalitară. Ar fi o bună ocazie de pedagogie naţională şi de cult al memoriei victimelor comunismului ca în 23 august să evocăm prin filme, simpozioane, emisiuni la televizor, depuneri de jerbe la Sighet sau la Piteşti amintirea însângerată a comunismului", apreciază Baconschi.

El notează şi că istoria este "expertă în ironii", în condiţiile în care "în timp ce pe la noi unii regretă, pradă nostalgiilor vinovate, defilările comuniste de pe 23 august, Europa comemorează astăzi memoria victimelor stalinismului şi nazismului".

"Veţi observa uşor dublul amalgam: pe de o parte, confiscarea de către comunişti a unei zile al cărei actor principal a fost Regele Mihai - deturnare clasică pentru ideologii minciunii ca mod de a face politică. Pe de altă parte, Uniunea Europeană a instituit - abia în 2009! - o zi în care ne delimităm, precauţi, doar de Stalin, nu şi de predecesorii şi urmaşii lui sovietici, sau de nenumăraţii lor emuli de pe întreg mapamondul, unii încă în funcţie", afirmă preşedintele Fundaţiei Creştin-Democrate, adăugând că "pudibonderia europeană este menită să menajeze sensibilităţile comuniştilor, troţkiştilor şi altor stângişti".

De asemenea, el consideră că "fără memorie suntem condamnaţi la nostalgii tâmpe, la recidive istorice şi la un viitor îngrijorător" iar "memoria nu poate funcţiona fără simboluri, date, personalităţi şi locuri emblematice", singura cură a amneziei colective fiind instituirea de locuri ale memoriei.

"În acest sens, am propus şi susţinut cu toate puterile înfiinţarea unui Muzeu Naţional al Dictaturii Comuniste la Bucureşti, care să se alăture memorialului de la Sighet şi, sper, altora care vor urma. Sunt convins că toate energiile anticomuniste vor sprijini acest proiect, care vine oricum destul de târziu. Îmi doresc ca într-un an sau doi să putem comemora victimele comunismului inaugurând, în capitala ţării, Muzeul Naţional al Dictaturii Comuniste", spune liderul Fundaţiei Creştin-Democrate în comentariul său.

În acest sens, am propus şi susţinut cu toate puterile înfiinţarea unui Muzeu Naţional al Dictaturii Comuniste la Bucureşti, care să se alăture memorialului de la Sighet şi, sper, altora care vor urma. Sunt convins că toate energiile anticomuniste vor sprijini acest proiect, care vine oricum destul de târziu. Îmi doresc ca într-un an sau doi să putem comemora victimele comunismului inaugurând, în capitala ţării, Muzeul Naţional al Dictaturii Comuniste.

23 august a fost desemnată ziua de comemorare a victimelor regimurilor totalitare de către Parlamentul European în 2009 şi marchează semnarea între Germania nazistă şi URSS a Pactului Ribbentrop-Molotov în 1939, la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

La 23 august 1944 a avut loc actul de răsturnare a guvernului condus de generalul Ion Antonescu, aliatul Germaniei naziste, arestarea acestuia având loc la iniţiativa regelui Mihai I, care a avut sprijinul partidelor democratice interbelice şi al mai multor ofiţeri superiori ai Armatei Române. Scopul principal al înlăturării Guvernului Antonescu de la putere era încetarea războiului împotriva Aliaţilor.

În perioada comunistă, denumirea actului de la 23 august 1944 a suferit diferite transformări în propaganda oficială, fiind promovat ca o mare realizare comunistă, devenind inclusiv ziua naţională a României, sărbătorită ca atare pe durata celor patru decenii ale regimului comunist.