200 tone de mercur abandonat într-o fabrică din Kiev

O fabrică abandonată din capitala Ucrainei care este înconjurată de clădiri rezidenţiale şi de centre comerciale, depozitează 200 de tone de mercur care se evaporă încet şi se răspândesc în oraş.

Mulţi oameni din zonă nici măcar nu ştiu despre acest lucru. Când a fost întrebat dacă a auzit de mercurul de la vechea fabrică JSC Radical, Artur Belski, care a locuit în ultimii 14 ani la o distanţă de cca.1,5 km de fabrică a spus: "Nu, nu am auzit". Fabrica a funcţionat între anii 1952 - 1996. A fost construită chiar în afara oraşului după al doilea război mondial, dar Kievul s-a extins şi fabrica a fost înconjurată de clădiri.

Guvernul Municipal a plănuit să cureţe zona, deoarece mercurul este o substanţă nocivă, dar a renunţat la acest plan din cauza reducerilor bugetare pentru 2013.

Oleksi Batcenko, care locuieşte în Kiev, a atras pentru prima dată atenţia asupra fabricii contaminate în anul 2009. Într-o zi, în timpul unei plimbări, el a fost curios să vadă ce era acolo şi a decis să intre în fabrică. El a făcut fotografii şi a filmat cum mercurul era expus la aer. Acest lucru a şocat cetăţenii ucraineni în acel moment şi a atras atenţia mass-mediei.

"Se pare că din nou nu interesează pe nimeni", a spus Batcenko. În afară de traficanţii care adună mercur din acel loc pentru a-l vinde, oamenii nu acordă o atenţie prea mare problemei, a susţinut el.

Recent, Batcenko a mers la fabrica abandonată şi a văzut moloz şi echipamente vechi înmuiate în mercur – formând băltoace care se evaporă în contact cu aerul.

Răspunzând întrebărilor The Epoch Times, guvernul municipal din Kiev a declarat că există aproximativ 200 000 de tone de deşeuri care conţin mercur în acel loc.

Ecologistul Denis Pavlovski, coordonator al programelor chimice pentru organizare ecologică MAMA-86, a precizat că există doar 200 de tone de mercur expuse la aer; cele 200 000 de tone de deşeuri care conţin mercur includ echipamente, sol, materialele folosite în fabrică şi podeaua de beton.

Impactul asupra sănătăţii

Pentru a descrie daunele pe care le-ar putea face cantitatea de mercur găsită la fabrica abandonată, Pavlovski a explicat efectul pe care l-ar putea avea o cantitate mică de mercur dintr-un bec obişnuit cu lumină fluorescentă.

Un astfel de bec conţine în medie 2-5 mg de mercur. Dacă se sparge într-o cameră de 4,6 metri pătraţi având înălţimea de 2,7 metri de la podea la tavan, se va depăşi de 300-400 de ori concentraţia maximă admisă.

"Ne putem imagina ce se întâmplă cu 200 de tone de vapori de mercur", a spus Pavlovski.

Vaporii de mercur pot cauza grav sănătăţii creând probleme de vedere şi auz, precum şi boli neurologice. De asemenea, mercurul poate intra în apele subterane, a adăugat Pavlovski, ajungând în acest fel în culturi.

Din bugetul pe anul 2013 a fost tăiată suma pentru curăţarea mercurului

Oraşul a alocat 16,5 milioane de dolari (134 de milioane de grivne) în bugetul din 2013 pentru curăţarea deşeurilor de mercur de la fabrică.

Cu toate acestea, Ministerul ucrainean al Finanţelor a raportat la sfârşitul anului 2012 că reducerile bugetare federale nu vor permite să se acorde bani Kievului pentru această curăţare. Acţiunea de eliminare a mercurului este inclusă într-un program ecologic federal pentru perioada 2013-2017.

La circa 800 m în jurul fabricii abandonate se află două centre comerciale de mari dimensiuni şi o staţie de metrou.

Fabrica a fost considerată unul dintre giganţii chimici ai URSS. Aceasta a produs clor, sodă caustică, acid sulfuric şi acid clorhidric, nu numai pentru URSS, dar şi pentru export în multe ţări din Europa. Având în vedere riscurile pentru sănătate pe care le presupune o astfel de expunere, un angajat nu putea lucra mai mult de opt ani în acea fabrica. La mijlocul anilor 1990, JSC Radical a dat faliment.

Astăzi, pericolele cauzate de mercur sunt recunoscute în întreaga lume. În acest an, reprezentanţi din140 de ţări din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite au susţinut Acordul Global privind Mercurul, care vizează controlul şi reducerea consumului de mercur.

Acordul este cunoscut şi sub numele de Convenţia de la Minamata. Ea este denumită astfel datorită unui oraş din Japonia unde poluarea cu mercur a cauzat daune grave pentru sănătatea umană la mijlocul secolului XX.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință