Palatul Doria-Pamphilj - ROMA

Galeria oglinzilor - Palatul Doria-Pamphili, ROMA.
Galeria oglinzilor - Palatul Doria-Pamphili, ROMA. (photo courtesy of Nicola D'Alessio)

Palatul Doria-Pamphilj pe care vi-l prezentăm astăzi, se află în inima Romei, oraşul etern.

Miezul original al clădirii fusese iniţial proprietatea familiei Della Rovere, apoi a familiei Aldobrandini, urmând ca, în secolul al XVII-lea, să treacă în posesia familiei Pamphilj. Acest ultim proprietar, avea să extindă palatul conform unui proiect arhitectural al lui Carlo Maderno. Palatul a fost extins treptat până când, în final, avea să devină cel mai important palat locuit al Romei. În capitală a fost depăşit ca mărime doar de palatele care găzduiesc instituţii publice sau ambasade. Mai mare decât unele palate regale europene, Palatul Doria-Pamphilj continuă să fie reşedinţa familiei nobile cu acelaşi nume şi găzduieşte o prestigioasă galerie de artă, cu o remarcabilă colecţie de picturi şi obiecte de artă, ce poate fi vizitată de către public.

Saga familiei Doria-Pamphilj este rezultatul mai multor alianţe dintre familiile aristocrate din fiecare parte a Italiei. Printre cei mai cunoscuţi membri ai săi se numără amiralul Andrea Doria şi papa Innocenzo X, popular în Spania pentru portretul realizat de Velazquez în 1649 şi păstrat în palat. Papa Innocenzo X mai este înfăţişat de altfel şi printr-o sculptură realizată de marele Bernini, şi ea la rândul ei făcând parte din colecţia operelor de artă adăpostite în galeria palatului.

După moartea lui Camillo Pamphilj în 1666, construcţia a fost continuată sub supravegherea celor doi fii ai săi, Giovanni Battista (moştenitorul său) şi Cardinalul Benedetto. Acestuia din urmă, cunoscut în special pentru patronajul său, i se datorează colecţia de pictură flamandă şi construirea capelei, construită conform unui proiect al lui Carlo Fontana.

Faţada monumentală de pe Via del Corso este realizată de Gabriele Valvassori, care a construit-o între anii 1730 şi 1735, la comanda lui Giovanni Andrea Doria, care a dorit să comemoreze unirea familiei sale cu cea a soţiei sale Anna Pamphilj. Acelaşi Valvassori a organizat închiderea arcadelor de la primul etaj al curţii, dând astfel posibilitatea creării faimoasei Galerii care se dezvoltă în jurul curţii, şi unde familia avea de acum posibilitatea să-şi aranjeze colecţia de tablouri.

În a doua jumătate a secolului al XX-lea, Orietta şi Frank Doria Pamphilj au făcut mult pentru a restabili colecţia şi palatul, iar după dispariţia lor, în anul 2000, colecţia a fost îngrijită de copiii adoptaţi, englezi de origine, Jonathan şi Gesine Pogson Doria Pamphilj.

Palatul nu ar trebui să fie confundat cu Palatul Pamphilj, care este tot la Roma, dar se află în Piazza Navona, sau cu un alt palat Doria-Pamphilj, care face parte dintr-un complex proiectat şi construit de familia Pamphilj în apropiere de Valmontone Roma; acest palat a fost grav afectat în timpul celui de-al doilea război mondial şi a fost restaurat în frescele sale baroc târzii de Francesco Cozza, Pier Francesco Mola şi Mattia Preti. Un al treilea palat Doria-Pamphili este situat în SanMartino al Cimino, lângă Viterbo, la aproximativ 80 de kilometri distanţă de Roma.

Fotografii realizate de Nicola D’Alessio.