Poluarea fonică poate împiedica peştii Coral să-şi găsească propria casă

Larvele de peşte aflate pe barierele de corali îşi utilizează auzul pentru a găsi recifele de corali unde se adăpostesc
Cercetarile arate ca pestsorul de coral poate deveni atras de zgomote produse de oameni in zone cu nivel mare de poluare sonora (Photos.com)
Stephanie Lam
26.08.2010

Poate părea bizar, dar larvele de peşte aflate pe barierele de corali işi utilizează auzul pentru a găsi recifele de corali unde se adăpostesc. Dr. Steve Simpson de la Universitatea Bristol din Marea Britanie a constatat că larvele de peşte de pe corali găsesc recifele de coral prin ascultarea sunetelor făcute de animalele care trăiesc în apropierea recifelor, precum: peşti, creveţi şi arici de mare.

Datorită poluării fonice, capacitatea lor de a găsi recifele de corali ar putea fi afectată, deoarece prin expunerea la zgomote umane, peştii pot să înoate spre sursa de zgomot uman în loc de cea a zgomotelor naturale.

"Atunci când au numai câteva săptămâni de viaţă, pestisorii din recif se confruntă cu o provocare monumentală în găsirea şi alegerea habitatului adecvat", a afirmat Simpson. "Zgomotul recifului le oferă informaţii vitale, dar dacă le pot învăţa şi apoi devin atrasi spre sunete greşite, am putea să-i conducem in direcţii greşite."

Simpson şi colegii săi au prins larve de peşte seara, când acestea se întorceau la recifele de corali, şi le-au pus în acvarii cu difuzoare care produceau zgomote naturale sau tonuri pure.

În noaptea următoare, peştii au fost testaţi dacă ei au preferat sunetele naturale sau artificiale. Toti peştii au înotat spre sursa de sunete naturale, dar cei care auziseră sunete artificiale cu o noapte înainte, au înotat spre sursa de sunete artificiale, în timp ce alţii s-au indepărtat de ea.

Acest lucru arată că peştii "pot diferentia sunetele şi, pe baza experienţei lor, devin atrasi de sunete care le-ar putea într-adevăr încurca comportamentul în noaptea cea mai importantă a vieţii lor", a declarat Dr. Mark Meekan de la Institutul Australian de Ştiinţe Marine.

"Dacă în mod accidental peştele învaţă să urmeze sunete greşite, el ar putea ajunge blocat lângă un şantier de construcţii sau ar urmări o navă înapoi in mare", a adăugat Simpson.

În plus, acest studiu arată că peştii isi pot aminti sunete pentru o lungă perioadă de timp.

"Acest rezultat arată că peştii pot invăţa un sunet nou şi pe care să ţi-l amintească ore mai târziu, anulând astfel mitul memoriei de 3 secunde care era durata maximă de timp pe care oamenii credeau că o poate memora peştele", a afirmat Simpson.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor