Un român construieşte “avionul pe care oricine şi-l poate face cu materiale de la supermarket”

(The Epoch Times)

Inginerul Eduard Popa vrea să construiască prototipul avionului pe care orice român şi l-ar putea face apoi singur, în curtea casei, “cu materiale de la supermarket”, după cum spune inventatorul, şi care să coste 5.000-6.000 de euro, adică tot atât cât un automobil de clasă medie. Citat de publicaţia locală “Buna ziua Braşov”, care publică un amplu material despre performanţele inginerului, Popa spune că pentru aviaţie acest avion va fi ceea ce au reprezentat Trabantul şi „Broscuţa” Volkswagen pentru industria auto.

Povestea românului de 40 de ani, doctor inginer în aeronautică, a început la IAR Ghimbav, unde a fost angajat până în 2003, când braşoveanul şi-a părăsit locul de muncă relativ sigur pentru a încerca să construiască pe cont propriu avioane ultrauşoare. În scurt timp, Eduard Popa a reuşit să vândă în România şi în străinătate produsele concepute şi realizate de el. Preţul avioanelor Eduard 1A şi Eduard 2A Luxor, pentru două persoane, pleacă de la circa 40.000 de euro, iar preţul unui astfel de aparat urcă în funcţie de opţiuni şi de solicitările clienţilor. Inginerul Popa lucrează în prezent la un model de avion pentru o persoană, care să coste cât un automobil de clasă medie. Totodată, Popa a realizat primul proiect de elicopter 100% românesc. De asemenea, Popa dezvoltă patru noi proiecte de aeronave - un avion şi un elicopter, rachete şi aeronave hibride -, în colaborare cu Agenţia Aerospaţială Română, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Aerospaţială (INCAS), Universitatea Politehnică Bucureşti şi alţii. Realizările sale au fost prezentate în diverse muzee din ţară precum Muzeul Aviaţiei Române, Muzeul Naţional de Istorie al României sau Muzeul Militar, dar şi în renumite saloane de cercetare precum la Paris 2011 şi Africa de Sud 2012. Acum acesta lucrează şi în cadrul INCAS, unde conduce un proiect pe fonduri structurale, de implementare a unui management al organizaţiei autorizate de proiectare, şi este responsabil pe un proiect care vizează proiectarea şi construcţia unui lansator suborbital.

Primul proiect de avion pe care l-a realizat a avut drept «hangar» garsoniera sa confort III de la marginea Braşovului. Cum piesele pentru motor sunt scumpe, Popa şi-a găsit a doua slujbă la un service auto unde era plătit cu… anumite piese în schimb, necesare avionului său! La nici un an după ce a trasat prima linie la proiect, avionul era în zbor. Ulterior, inginerul a aflat că acel avion ultrauşor era primul avion din această clasă, proiectat, construit şi omologat în România.

Inginerul braşovean a început apoi colaborarea cu un fabricant de avioane din Ohio, Richard Schneider, care avea o companie pentru producerea avioanelor ultrauşoare - Aviation Development Internaţional. ,,Moartea prematură a americanului a blocat însă afacerea”, îşi aminteşte inginerul Popa.

Argumentul lui Popa în favoarea zborurilor cu aparate ultrauşoare este acela că România are o mare densitate de aerodromuri operaţionale - peste 60. Trebuie spus că pentru a decola cu un astfel de aparat este suficientă o pistă de 100-130 de metri iar, în opinia inginerului braşovean, existenţa acestei multitudini de aerodromuri nu este speculată suficient de autorităţi. „Gândiţi-vă că acestea pot compensa în mare măsură, pentru investitori, lipsa autostrăzilor. Multe aeronave mici, de până la 16 persoane, pot ateriza pe teritoriul României foarte aproape de locurile unde patronii români sau străini au investiţii. Dacă în acest moment traficul auto este un coşmar, liniile aeriene care operează aparate uşoare pot suplini rapid acest deficit. În cazul în care aceste aerodromuri ar fi utilizate la capacitatea lor medie, am grăbi dezvoltarea României cu măcar 5-10 ani”.

În acest moment, ideea de a concepe un avion extrem de ieftin, care să poată fi construit de oricine doreşte în propria curte a devenit prioritară. „Un proiect este cu atât mai simplu cu cât faci un efort intelectual mai mare. Primul avion pe care l-am realizat pentru 22.000 de dolari l-am făcut din tabla zincată rămasă de la uşi de hale. Acum încerc ceva mai ieftin, mai fiabil şi realizat din materiale uzuale”. Ideea centrală a acestui proiect este ca aparatul de zbor, care va avea un singur loc, să fie realizat „cu materiale care pot fi găsite la supermarket, cu nacela din lemn şi fibră de sticlă”. Aflat la stadiul de proiect, avionul urmează să aibă cel mult 150 de kilograme şi să fie echipat cu un motor de doar 40 de cai-putere. El speră ca acest proiect să fie un succes financiar care să permită asigurarea resurselor necesare pentru realizarea principalului său vis: construirea elicopterului „Eduard I H”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Economie