Un nou şi ameninţător pericol în Arctica: fenomenul „zăpezii negre” [VIDEO]

Fenomenul „zăpezii negre” - zăpadă arctică acoperită cu un strat de funingine.
Fenomenul „zăpezii negre” - zăpadă arctică acoperită cu un strat de funingine. (Captură youtube.com)

Material video pe pagina originală a Epoch Times România.

Experţii de la Geological Survey of Denmark and Greenland trebuiau să documenteze extinderea gheţarilor în Groenlanda, dar, în schimb, imaginile incredibile (prezentate în video) le-au arătat ceva foarte diferit: un continent de "zăpadă neagră".

Experţii au rămas fără cuvinte când au văzut imaginile de zăpadă arctică acoperită cu un strat de funingine.

Negreala reduce albedoul, adică gradul de reflexie al gheţii, sporind absorbţia căldurii; la rândul său, aceasta măreşte volumul topirii. În fiecare an, zăpada cade pe stratul de gheaţă împreună cu pulberea de crioconită. Odată ce stratul anual de zăpadă se întăreşte, praful devine captiv în interiorul său. Atunci când verile sunt deosebit de călduroase, ca în ultimii ani, mai multe straturi de gheaţă se topesc, eliberând cantităţi mai mari din crioconita conţinută şi creând la suprafaţă un strat mai concentrat şi mai închis la culoare.

"Am fost într-adevăr surprins", a declarat Jason Box de la Geological Survey of Denmark and Greenland, care şi-a petrecut vara în Cercul Arctic.

Echipa a constatat că zăpada (la 67 de grade latitudine nordică, la 1.010 m deasupra nivelului mării) din zona de studiu prezenta cavităţi – cu o mărime de la o jumătate de metru la un metru -, iar în interiorul acestora se afla praf şi moloz, adică crioconită.

Crioconita apare ca un sediment pe care vântul îl împrăştie peste gheaţă. Este compusă dintr-o pulbere de minerale aspirate tocmai din deşerturile Asiei Centrale, particule din erupţii vulcanice şi funingine. Particulele de funingine provin atât din incendiile naturale, cât şi din cele provocate de om, de la motoarele diesel şi de la centralele electrice alimentate cu cărbuni. Crioconita nu este un fenomen nou: în 1870, când a vizitat învelişul de gheaţă din Groenlanda, exploratorul arctic Nils A. E. Nordenskiöld a descoperit şi denumit mâlul maroniu. De la Nordenskiöld şi până acum, activităţile umane au sporit cantitatea de funingine din crioconită, iar încălzirea globală i-a dat o nouă importanţă.

Jason Box şi echipa sa au descoperit că, anul acesta, gheţarii din Groenlanda sunt cei mai afectaţi de fenomen. În 2014, nu în mod surprinzător, a fost înregistrat şi cel mai mare număr de incendii de pădure în zona arctică (dublu în comparaţie cu deceniul anterior).

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință