Semnal de alarmă: "Dacă se va menţine acest ritm, în 30 de zile vor fi infectaţi toţi salariaţii din sănătate"

19% din totalul celor infectaţi de coronavirus sunt cadre medicale, trage un semnal de alarmă Federaţia "Solidaritatea Sanitară". Mai exact, 734 de salariaţi din sănătate sunt infectaţi iar ritmul în care a crescut zilnic, în medie, numărul acestora a fost de 22,7% (22,7% în plus faţă de ziua anterioară/zi; în data de 30 martie erau 215 salariaţi infectaţi).

Ori, potrivit sindicaliştilor, dacă se va menţine acest ritm atunci în 30 de zile vor fi infectaţi toţi salariaţii din sănătate. În aceste condiţii, Federaţia Solidaritatea Sanitară solicită un set de măsuri urgente, pentru protecţia cadrelor medicale:

"Având în vedere utilizarea inadecvată a testării, respectiv absenţa testării tuturor salariaţilor, estimăm că numărul real al salariaţilor infectaţi ar putea fi cu un ordin de mărime mai mare.

Datele actuale confirmă ceea ce afirmam în urmă cu aproape două săptămâni: resursele umane din sănătate nu au caracter liniar, ci sunt dispuse într-o curbă continuu descrescătoare. Deoarece Guvernul nu a luat niciuna dintre măsurile pe care le-am solicitat, scăderea resurselor este mai mare decât cea estimată de noi", mai transmit sindicaliştii.

Măsurile propuse de sindicalişti sunt:

- Asigurarea echipamentelor individuale de protecţie pentru toţi salariaţii;

- Instituirea ca măsură minimă de protecţie a salariaţilor din sănătate a regulii: fiecare salariat trebuie să poarte cel puţin mască (minim chirurgicală) şi mănuşi. Deşi oficialităţile discută despre necesitatea ca toţi cetăţenii să poarte o mască, acest lucru nu a fost introdus nici măcar acum pentru toţi salariaţii din sănătate, susţin sindicaliştii;

- Toţi salariaţii din sănătate trebuie testaţi, ori de câte ori este nevoie, în următoarea ordine: (a) contacţii (fără echipamentul complet de protecţie) pacienţilor COVID 19, simptomatici şi asimptomatici; (b) salariaţii care lucrează în mod constant cu pacienţi COVID 19 (testare regulată); (c) restul salariaţilor din sănătate. Federaţia transmite că în prezent sunt testaţi doar salariaţii simptomatici şi doar contacţii direcţi (ratând contacţii contacţilor);

- Testarea tuturor pacienţilor. Pacienţii asimptomatici reprezintă principala sursă de infectare a salariaţilor din sănătate;

- Informarea şi formarea salariaţilor.

"Instituţiile statului au eşuat în a anticipa nevoia de pregătire şi a satisface această necesitate. Ele au ratat în primul rând recunoaşterea problemei: faptul că trebuie să pregătim un număr mare de salariaţi pentru specializarea Boli Infecţioase şi procedurile de lucru specifice acestei specializări într-un timp extrem de scurt. Obişnuinţa de a lăsa salariaţii să se ocupe singuri de propria formare (deşi aceasta este o obligaţie a angajatorului şi a organismelor profesionale) a contribuit la situaţia în care se află acum salariaţii", afirmă sindicaliştii.

- Introducerea rapidă, în toate spitalele, a unor proceduri standard, centrate pe precauţiile specifice pandemiei COVID 19.

"Autorităţile centrale au ratat nivelul extrem de redus al iniţiativelor locale şi necesitatea spitalelor de îndrumare. Instituţiile statului care ar fi putut interveni rapid cu rol de suport (ex. A.N.M.C.S.) nu au fost mobilizate", susţine Federaţia Solidaritatea Sanitară.

- Instituirea măsurilor de protecţie a muncii.

"Pentru a proteja cea mai importantă resursă a acestei luptei împotriva pandemiei COVID 19, respectiv salariaţii din sănătate, autorităţile aveau/au obligaţia să demareze planurile de protecţie a sănătăţii şi securităţii salariaţilor. Acestea trebuie să includă: analiza riscurilor din punctul de vedere al protecţiei muncii, protejarea salariaţilor din grupele de risc, instructajul de protecţia a muncii adecvat noilor condiţii, crearea unor circuite corespunzătoare, crearea facilităţilor necesare (ex. camere de decontaminare, duşuri etc.). Comitetele de Sănătate şi Securitate în Muncă de la nivelul unităţilor nu au fost convocate şi utilizate. ITM-urile nu au intervenit pentru a exercita atribuţiile lor; deoarece nu au cercetat accidentele colective de tipul celui de la Suceava nu există feedbackul necesar rectificării erorilor. Deşi am solicitat în urmă cu aproape trei săptămâni, în mod public, tuturor autorităţilor, centrale şi locale, introducerea unei proceduri de identificare şi protecţie a salariaţilor din grupele de risc acestea nu au făcut demersurile necesare nici până în acest moment", acuză cadrele medicale.

- Reinstituirea dialogului la nivel central şi local.

"Lipsa dialogului este o caracteristică comună a spitalelor cu număr mare de salariaţi infectaţi. Oamenii nu au reuşit să acţioneze ca o echipă în faţa pandemiei COVID 19 deoarece nu au fost chemaţi să se pregătească şi să lucreze ca o echipă. Neo-feudalismul ce caracterizează multe dintre unităţile publice a contribuit la generarea acestui dezastru.

Absenţa dialogului a caracterizat şi desemnarea unităţilor suport, determinând în final demisia unora dintre salariaţi. Informaţiile pe care le-am transmis din teritoriu, cu scopul de a corecta rapid problemele (ex. cazul S. J. Suceava) nu au fost luate în considerare. Absenţa acestui lanţ de comunicare salariaţi-conducere a determinat ratarea problemelor, contribuind la situaţia actuală", se arata în comunicatul FSS.

- Utilizarea doar a spitalelor cu circuite adecvate.

"Soluţia utilizării spitalelor de tip mono-bloc (în special spitale judeţene) ca unităţi suport în lupta împotriva COVID 19 este greşită: acestora le lipsesc circuitele specifice tratării unor pacienţi cu un nivel de transmitere a infecţiei extrem de ridicat. Pot fi utilizate doar spitalele pavilionare, însă cu condiţia ca acestora să le fie construite rapid circuitele adecvate. Soluţia cea mai eficientă credem că o constituie construirea rapidă, în fiecare regiune, a unor facilităţi cu circuite dedicate, destinate tratării pacienţilor aflaţi în stare gravă", concluzionează sindicaliştii.