"Să nu se mai impoziteze sărăcia, fără pensii speciale, PNDL şi posturi la stat pentru pilele de partid" - Ce vrea să facă USR dacă ajunge la guvernare

USR şi-a prezentat, joi, în cadrul unei întâlniri cu presa, viziunea asupra taxării şi ANAF-ului, o viziune care, potrivit reprezentanţilor formaţiunii, îşi propune să transforme România dintr-o ţară de unde se emigrează pe capete în una din care oamenii nu mai pleacă, ba chiar unde cei plecaţi în Diaspora se întorc şi unde investitorii îşi doresc să vină.

Potrivit celor care au prezentat viziunea USR asupra politicii fiscale - deputatul Claudiu Năsui şi Andrei Caramitru, consilier pe probleme economice şi de fiscalitate al lui Dan Barna - formaţiunea îşi doreşte, dacă va ajunge la guvernare, să schimbe paradigma de "sorginte comunistă, etatistă" pe care o impune de decenii PSD-ul şi să propună politici fiscale centrate pe mediul privat, cel care produce.

Cum se poate face acest lucru? Potrivit USR, prin reducerea taxelor de muncă pentru a creşte salariile nete fără costuri suplimentare pentru angajatori, prin măsuri fiscale pentru încurajarea investiţiilor şi printr-o reformare radicală a ANAF.

Costul măsurilor propuse de USR este estimat la maxim 30 de miliarde de lei care pot fi asiguraţi din reducerea drastică a evaziunii fiscale, din încasări suplimentare generate de creşterea numărului de locuri de muncă şi a dezvoltării economiei şi, nu în ultimul rând, prin tăiere de pensii speciale şi reducerea cu un număr de 75.000 de persoane a personalului din administraţia publică, ţinta fiind sinecurile din administraţia centrală create pentru clientela de partid.

Nu în ultimul rând, USR propune renunţarea la PNDL, pe care îl vede practic ca pe o puşculiţă de partid din care sunt finanţate netransparent firmele de casă ale polticienilor la putere şi înlocuirea lui cu un instrument prin care banii să se aloce şi cheltuie la un mod mult mai eficient şi transparent.

Situaţia existentă

Potrivit lui Năsui şi Caramitru, în prezent, bugetul României - la fel ca şi bugetele anterioare propuse de PSD - este unul orientat către stat şi nici măcar către stat ci către finanţarea clientelei de partid. Practic, se favorizează mediul public cu salarii din ce în ce mai mari şi nici măcar tot mediul public ci anumite categorii - pensionarii speciali şi sinecurile de partid. Mai exact, "statul favorizează o nouă nomenclatură de 100-150.000 de oameni cărora le cresc salariile", a explicat Andrei Caramitru.

În paralel cu finanţarea nomenclaturii prin salarii şi pensii nejustificat de mari, se alimentează şi robinetele corupţiei prin PNDL.

"Dacă vă uitaţi la bugetul pe 2019 e o versiune mai extremă a multor bugete făcute în timp. Întotdeauna e favorizat mediul public cu salarii din ce în ce mai mari. Atenţie, nu trebuie puşi toţi bugetarii sub aceeaşi găleată. Majoritatea banilor se duc în pensii speciale, iar mulţi dintre cei ce au pensii speciale au şi joburi la stat. Plus mulţi bani pe funcţii de consilieri etc. Statul favorizează o nouă nomenclatură de 100-150.000 de oameni cărora le cresc salariile.

În plus s-au redus şi bugetele alocate oraşelor ca să se dea bani pentru nomenclatură şi reţelelor corupte, prin PNDL", a explicat Andrei Caramitru.

Pentru ca bugetul să poată suporta toate aceste cheltuieli şi hoţia, taxarea este foarte mare. Astfel, în România munca e extrem de taxată, ţara noastră fiind pe pe locul I în Europa de Est conform unui studiu Deloitte, a explicat Năsui. În consecinţă, angajatorii nu-şi pot permite să dea salarii mari iar românii emigrează pe capete în alte ţări europene, unde taxarea muncii fiind mult mai joasă angajatorii pot da salarii nete incomparabili mai mari.

Nu este de mirare că economia merge din ce în ce mai prost şi că România are tot mai puţini oameni calificaţi.

O altă problemă majoră este modul în care funcţionează ANAF, consideră USR. Supradimensionat, politizat şi extrem de birocratizat, ANAF-ul nu lucrează destul de eficient şi este folosit de multe ori ca o armă politică, consecinţa fiind sufocarea mediului privat.

Cum se poate schimba situaţia existentă? Potrivit USR, prin acţionarea la 3 niveluri:

1. Reducerea taxelor pe muncă, pentru a creşte salariile nete fără a impune costuri suplimentare angajatorilor

2. Măsuri fiscale ”ţintite” pentru a încuraja investiţiile productive şi repatrierea diasporei

3. Reforma radicală a ANAF

Reducerea taxelor pe muncă

Cum taxe mari pe muncă înseamnă salarii nete mici şi imigrare, USR propune următoarele:

• Scutire de impozit pe venit până la un salariu minim pentru toţi angajaţii
• CAS (contribuţia pentru pensie) progresiv în funcţie de vârstă. Forţa de muncă tânără trebuie să rămână în România şi să revină în România. De aceea vom reduce taxele pe muncă, astfel încât CAS-ul să crească treptat în funcţie de vârstă. Astfel tinerii până la vârsta de 21 de ani vor fi scutiţi de CAS şi vor începe să contribuie gradual la pensie după vârstă de 21 de ani. Contribuţia obligatorie pentru pensii se va mări cu 5% pentru fiecare an până la cota standard de 25% (21 ani - 5%, 22 ani - 10%, 23 ani - 15%, 24 ani - 20%, peste 24 ani - 25%). O astfel de măsură ar ajuta la integrarea de la început a tinerilor pe piaţa muncii oficială şi aceştia nu ar mai trebui să mai plătească decât 10% CASS şi 10% impozit pe venit
• Reducerea CAS, pe termen mediu, la 20%
• Scutire de impozite şi contribuţii pentru al doilea job
• 50% reducere impozite şi contribuţii în primii 3 ani pentru angajaţii care se întorc din Diaspora sau care îşi mută domiciliul în România la cel puţin 150 km distanţă faţă de un nou angajator
• Scutire impozite şi contribuţii pentru ucenici / elevi în filiera profesională (dacă angajatorul oferă cursuri încorporate în programa de bacalaureat profesional, conform propunerilor USR pentru reforma educaţiei)
• Scutirea supra-impozitării muncii cu normă parţială

"Vrem să menţinem un prag pentru cota unică dar să existe un prag sub care nu se impozitează salariile. Să nu se mai impoziteze sărăcia!", a precizat Năsui.

Măsuri fiscale ţintite pentru a încuraja investiţiile, producţie şi repatrierea diasporei

Măsurile propuse de USR sunt:

• Reducere taxe pe muncă şi TVA în special pentru IMM-uri din sectoarele cu evaziune ridicată şi procent mare de angajaţi temporari (de ex. construcţii, HoReCa, turism, agricultură de dimensiuni mici)

• Reducerea taxelor pe muncă, TVA şi profit pentru firmele active în inovaţie tehnologică

– obligaţia fiind de a păstra management-ul şi proprietatea intelectuală în România şi de a o monetiza din România (model olandez atractiv fiscal)

• Eliminarea taxării profitului re-investit (model Estonia)

• Reducerea taxelor pe muncă, TVA şi profit pentru firmele care au majoritatea veniturilor din exporturi (excludem însă exporturile intra-grup)

Prin aceste măsuri, USR îşi propune să reducă cu cel puţin 50% gradul de emigrare şi să crească cu 50% rata de investiţii productive în economie.

ANAF

În ceea ce priveşte ANAF, USR vede instituţia drept una cheie în stat dar care nu funcţionează, sau, de fapt, care funcţionează ineficient şi de multe ori ca o armă politică. Astfel, în timp ce micile firme sunt sufocate cu controale şi paracontroale finalizate cu amenzi cocoşătoare, firmele nomenclaturii sunt favorizate şi pot să nu-şi plătească taxele vreme bună fără să aibă nicio problemă. Aceasta înseamnă până la urmă concurenţă neloaială.

Nu e de mirare deci că implementarea proiectului de reformă al ANAF (digitalizare, profesionalizare) cu finanţare de la Banca Mondială şi cu consultanţi de cel mai înalt nivel implicaţi în proiect) a fost oprită de Guvernul PSD-ALDE în 2018, susţine USR. Motivul blocării lui este simplu, transparenţa cifrelor ar fi condus anchetatorii către firmele „protejate”.

ANAF are deci nevoie de o reformă radicală care să înceapă cu debirocratizarea, consideră USR.

"Lucrurile se pot face relativ simplu. Am stat în Elveţia ani de zile, în Olanda. Sunt baze de date cu cât s-a plătit taxe, bază date angajaţi, baza de date proprietăţi, e relativ simplu, sistemele identifică persoanele cu risc. Există un proces de persoane cu risc, sistemul generează rapoarte automate, inspectorul ştie exact ce să facă. Birocraţia omoară ANAF, au tone de documente din care nu pot extrage mai nimic. Primul pas e debirocratizarea. Bugetul câştigă, nu pierde dacă debirocratizezi", a explicat Caramitru.

De asemenea, o altă nevoie este depolitizarea ANAF, astfel încât controalele să nu mai fie la bunul plac al directorilor şi dictate de interes politic ci dispuse în baza unor criterii obiective, a explicat consultantul.

"Acum sunt controale la toate multinaţionalele pentru a scoate bani şi din piatră seacă, deşi ele îşi plătesc taxele pentru că au oameni pe compliance, lucrează cu big .4 Poţi trimite inspectori câţi vrei, dar nu o găseşti decât cel mult chestii minimale", susţine Caramitru, potrivit căruia, pe de altă parte, la firmele de construcţii care lucrează cu PNDL-ul nu o să vezi niciodată controale, pentru că aceia sunt bani acordaţi politic.

"O să vedeţi că acele firme de construcţii din unele judeţe abonate la bani cu statul nu plătesc taxe. Dar dacă tu te duci să faci un magazin sau ceva acolo, vor fi 100 de controale ca să te închidă. Asta creează distorsiuni uriaşe în piaţă. Uitaţi-vă la toate judeţele subdezvoltate.

Teleorman a primit cele mai multe fonduri per capita în ultimii ani. Care-i rezultatul? Cea mai mare scădere de populaţie din toate judeţele. A scăzut cu 30% faţă de anii '90", susţine Caramitru.

"Avem o problemă sistemică, nu doar cu Liviu Dragnea, trebuie tăiate circuitele care alimentează cu bani corupţia", a adăugat la rândul său Năsui.

Nu în ultimul rând, USR îşi propune digitalizarea interacţiunii cu statul român şi profesionalizarea angajaţilor instituţiei.

Cum pot fi finanţate măsurile propuse

USR estimează un cost preliminar maxim al măsurilor propuse la 30 miliarde RON. Implementarea va fi graduală pe 4 ani.

Această sumă va fi finanţată din următoarele surse principale:

• Reducerea drastică a evaziunii fiscale. Ţinta este de a impozita veniturile „gri” a cel puţin 500.000 angajaţi suplimentari (4.2 miliarde RON1) şi de a transparentiza venituri ale firmelor ne-declarate de cel puţin 10 miliarde RON, cu un impact bugetar de 1.5 miliarde RON.

• Taxe pe consumul suplimentar generat prin reducerea taxelor de 3.4 miliarde RON.

• Creşterea numărului de angajaţi în economie cu cel puţin 300.’000 (creştere salarii, beneficii pentru repatriere din Diaspora, activitate suplimentară din veniturile nete crescute) cu un impact bugetar direct de 6.3 miliarde RON. În plus, angajatorii acestora vor genera la buget aproximativ 2.4 miliarde RON TVA.

• Tăiere pensii speciale şi cumul pensie / salariu la stat, cu un impact bugetar estimat la 7 miliarde RON.

• Reducere cu 75.000 a personalului din administraţia publică (ţinta sunt sinecurile din administraţia centrală, cu precădere, care au fost create pentru clientela de partid), cu un impact bugetar estimat la 5 miliarde RON.