Roşia Montană face din nou valuri. Guvernul Orban, presat să ia măsuri urgente

ONG-ul ICOMOS România a reluat, marţi, un apel făcut în 2018 către Guvernul României în sprijinul includerii Roşiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Într-un mesaj postat pe pagina oficială de Facebook, ICOMOS a precizat că "argumentele invocate în urmă cu un an şi jumătate rămân valabile şi le supunem din nou atenţiei decidenţilor".

Argumentele prezentate în iunie 2018 sunt următoarele:

ICOMOS România GĂSEŞTE NEFONDATĂ, INOPORTUNĂ şi EXTREM DE ÎNGRIJORĂTOARE recenta acţiune a Guvernului României de a opri cursul dosarului de înscriere a Roşiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial (LPM) UNESCO.

Considerăm că interesul României este ca procedura UNESCO să continue.

Cel mai important lucru pe care procedura UNESCO îl poate aduce este clarificarea valorii culturale a sitului Roşia Montană. Raportul ICOMOS îl consideră deja demn de statutul de valoare universală excepţională, statut pe care doar Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO îl poate acorda prin decizia de înscriere în LPM. De asemenea, în baza atestării valorii universale excepţionale, UNESCO poate asigura asistenţa tehnică pentru păstrarea şi punerea în valoare a patrimoniului, într-o dezvoltare durabilă. Această dezvoltare durabilă ar putea fi susţinută şi prin fonduri europene sporite în cazul includerii în LPM.

Invocarea conflictului juridic cu compania ce ani de zile a ţinut ostatică dezvoltarea comunităţilor locale din zona Roşiei Montane pentru a opri procedura UNESCO nu are nicio explicaţie logică, din simplul motiv că nu înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial este ceea ce împiedică exploatarea de la Roşia Montană sau ceea ce ar putea să constituie vreun motiv de despăgubiri ficţionale. În fapt, siturile de la Roşia Montană se află în Lista monumentelor istorice încă din 1992 şi sunt evidenţiate şi în Anexa Legii 5/2000 care se referă la secţiunea zonelor protejate din cadrul planului de amenajare a teritoriului naţional. Mai mult, ca regulă de procedură, includerea în LPM nici nu ar putea să fie luată vreodată în discuţie dacă situl nu ar fi deja protejat de legislaţia noastră naţională.

Conform prevederilor Legii minelor (85/2003), articolul 11, exploatările miniere sunt interzise în perimetrele care conţin astfel de valori ale patrimoniului cultural naţional.

Prin urmare, chiar dacă, ipotetic, România ar pierde eventual arbitrajul internaţional invocat, acest lucru nu ar putea fi imputat nici propunerii de includere în LPM, nici patrimoniului cultural al zonei, ci, cel mult, autorităţilor care au făcut sau nu au făcut ceea ce ar fi trebuit şi era legal să facă în ultimii ani.

Asocierea recentă a acestui subiect cu atribuţiile CSAT este, în opinia ICOMOS România, legitimă doar în spiritul şi litera strategiei naţionale de apărare, potrivit căreia promovarea identităţii naţionale, inclusiv prin prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural constituie obiectiv de securitate naţională.

Înscrierea Roşiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO ar însemna nu numai recunoaşterea internaţională a importanţei deosebite pentru umanitate a acestui loc unic, ci ar fi şi o uşă larg deschisă către o dezvoltare a zonei bazată pe patrimoniu ca resursă – fie ea culturală sau de mediu – văzută în toate părţile lumii civilizate ca un puternic motor economic. Refuzul guvernului de a deschide o astfel de uşă este regretabil, însă preocuparea guvernului de a o şi ţine cu orice chip închisă este ceva cu totul condamnabil şi inadmisibil, motiv pentru care ICOMOS România protestează cu fermitate.

Reamintim, de asemenea, că Fundaţia Pro Patrimonio şi Asociaţia ARA (Arhitectură. Restaurare. Arheologie), două organizaţii profesionale dedicate protejării şi valorificării patrimoniului cultural, au trimis, marţi, o scrisoare deschisă adresată Ministerului Culturii şi Comisiei Parlamentare pentru relaţia cu UNESCO privind reluarea procedurii de includere a Roşiei Montane în Patrimoniul Mondial.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a afirmat anterior că, deşi procedura de înscriere a Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO trebuie reluată clar, momentul când vor fi iniţiate demersuri în acest sens rămâne a fi stabilit în urma unor consultări interministeriale.

Nu în ultimul rând, ministrul ţine să sublinieze că înscrierea în patrimoniul UNESCO a Roşiei Montane nu înseamnă neapărat atragere de fonduri şi că restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului istoric de la Roşia Montană şi stadiul în care se află dosarul pentru includerea în patrimoniul UNESCO sunt două lucruri total diferite. Detalii aici