Problema sectorului bancar cipriot va afecta Rusia mai mult decât UE

Prăbuşirea sectorului bancar al Ciprului este mult mai periculoasă pentru Rusia decât pentru Europa, potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta.

Pierderea activelor ruseşti offshore ameninţă Rusia cu un nou declin investiţional, în timp ce pentru zona euro riscurile se dovedesc cu mult mai mici. Tocmai de aceea reprezentanţi ruşi vorbesc în permanenţă despre necesitatea unui nou sprijin acordat Ciprului, în timp ce europenii refuză să ia în calcul această problemă fără un audit deplin al sistemului bancar cipriot şi ştergerea creditelor vechi pe care Moscova le-a acordat în regim de urgenţă la sfârşitul lui 2011.

Băncile cipriote vor fi supuse unui audit în vederea anchetării acuzaţiilor privind spălarea de bani, inclusiv din Rusia. Potrivit Financial Times, Ciprul a acceptat un audit extern. Între timp, agenţia de rating Fitch a redus cu două trepte ratingul pe termen lung al Ciprului: de la BB- la B. O asemenea turnură a evenimentelor îngrijorează Moscova, pentru că nu este exclus ca UE să acţioneze conform scenariului unui faliment dirijat al Ciprului, de pe urma căruia vor suferi în primul rând activele ruseşti.

'Vom urmări cum se derulează însănătoşirea economică a Ciprului. Considerăm că principala răspundere pentru soluţionarea acestor probleme se află pe umerii Ciprului, ai statelor din UE, însă noi nu refuzăm să ajutăm în anumite situaţii, adică atunci când vor fi atinse toate acordurile fundamentale', a declarat recent premierul rus Dmitri Medvedev.

Federaţia Rusă i-a oferit Ciprului, în 2011, un credit în valoare de 2,5 miliarde de euro, pe termen de patru ani şi jumătate. În ianuarie a apărut informaţia potrivit căreia autorităţile statului insular au solicitat prelungirea acestui credit cu cinci ani, până în 2021, dar şi acordarea unuia nou, în valoare de 5 miliarde de euro.

Speriind Europa cu extinderea crizei, fostul ministru rus al finanţelor, Aleksei Kudrin, a subliniat că Rusia nu trebuie să-şi asume un rol cheie în salvarea Ciprului, care ar putea fi 'declanşatorul pentru extinderea crizei datoriilor'. Totodată, Kudrin şi-a exprimat convingerea că riscul retragerii unor ţări din zona euro este unul real: 'Acest lucru s-ar putea referi şi la Grecia, şi la Spania, şi la Portugalia'.

În pofida faptului că, în opinia multora, Ciprul este un refugiu pentru capitalurile ruseşti şi că Rusia ar trebui să joace un rol central în salvarea acestei ţări, Kudrin nu consideră că Moscova trebuie să vină cu vreo iniţiativă. 'Dacă Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi UE vor dori vreun pachet de sprijin, Rusia ar putea participa în măsura posibilităţilor la acest pachet, însă nu-şi va asuma povara rolului principal', a spus fostul ministru de finanţe.

Între timp, UE nu se grăbeşte să sară în ajutor Ciprului. Rusia trebuie să-şi anuleze creditul - o astfel de cerere faţă de Moscova ar putea deveni principala condiţie pentru alocarea de sprijin financiar, a anunţat în 21 ianuarie agenţia Bloomberg, citând presa germană. Ideea este clară: germanii nu doresc să se ocupe de o nouă creditare, când banii alocaţi de ei vor merge către plăţile la creditul rusesc.

În afară de aceasta, după cum declara înainte ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble, zona euro nu vede un pericol atât de mare în calamităţile economice din Cipru. Ajutorul din Fondul European de Stabilitate se alocă doar dacă o ţară creează riscuri pentru economia întregii regiuni, însă falimentul sistemului bancar al Ciprului nu creează un asemenea pericol.

În opinia unor analişti intervievaţi de Nezavisimaia Gazeta, nu trebuie aşteptate concesii din partea UE în general şi a Germaniei în particular. 'Germania este cunoscută prin opiniile sale categorice (...) Maximum la care se poate spera este un audit independent, care să arate dacă în sistemul bancar al Ciprului există bani ruşi ajunşi acolo pe cale ilegală. Ulterior, multe vor depinde şi de poziţia Rusiei: acum aceasta este principiul neamestecului', este de părere analistul Anna Bodrova.

Potrivit analistului Leonid Matveev, 'o mare cantitate de bani ruseşti se află tocmai în Cipru, iar pentru Rusia detensionarea problemei datoriilor acestei ţări prin forţele Europei ar fi cea mai bună decizie'. Însă Europa 'are în acest sens propriile planuri', ceea ce, potrivit lui Matveev, 'va duce la unele divergenţe'. 'Pentru Europa, Cipru nu este cea mai mare problemă', explică analistul.

La rândul său, expertul Andrei Cerniavski aminteşte că Ciprul are o cotă mică în Produsul Intern Brut (PIB) al UE: doar 0,15%. Cu toate acestea, în opinia lui Cerniavski, 'falimentul Ciprului sau retragerea acestei ţări din UE va afecta Uniunea la fel de mult ca şi retragerea Greciei sau Spaniei'. 'Acest lucru va fi un precedent care va pune sub ameninţare întreaga zonă euro: după Cipru ar putea urma şi alte ţări - Grecia, Spania şi Portugalia', a subliniat expertul.

După cum explică Cerniavski, în pofida faptului că sprijin necesar este relativ mic, Europa nu se grăbeşte să ajute pentru că, în primul rând, autorităţile cipriote nu se grăbesc la rândul lor să realizeze reforme, iar în al doilea rând Ciprul, chiar dacă nu se consideră offshore, este o ţară cu taxe şi impozite mici, fapt care îi atrage pe investitori, inclusiv pe unii suspecţi, care, în cazul acordării de mijloace din partea UE, vor şi beneficia de acest ajutor. 'Acestea constituie o frână pentru funcţionarii europeni în luarea unei decizii în această problemă. Ţinând cont de anvergura ameninţării şi tărăgănarea deciziei din partea UE, probabilitatea unei crize de anvergură în Europa se menţine la un nivel destul de ridicat', a conchis expertul.