Primăria Capitalei a deschis un nou adăpost pentru câinii maidanezi

Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) mai face un pas (mic) în efortul de a curăţa Bucureştiul de câini vagabonzi. Instituţia, aflată în subordinea Primăriei, a deschis un nou adăpost pentru câini în comuna Bragadiru.

Spaţiul a fost închiriat de la Administraţia Penitenciarelor şi amenajat astfel încât să poată adăposti în jur de 1.600 de câini. Municipalitatea plăteşte pentru clădire (o hală) şi terenul aferent, în suprafaţă de 3.600 mp, o chirie de 4.500 de euro/lună, informează Hotnews.

Maidanezii ridicaţi de pe străzi de ASPA pentru a fi cazaţi în noul "spaţiu locativ", timp de minimum 14 zile lucrătoare, cât prevede legea că este obligatoriu înainte de a fi eutanasiaţi, vor fi îngrijiţi de 25 de deţinuţi de la Penitenciarul Bucureşti-Rahova. Primăria a "subcontractat" serviciile acestora printr-un protocol încheiat cu Administraţia Penitenciarelor. Primăria va plăti pentru serviciile prestate de deţinuţi (curăţenia adăpostului, hrănirea şi adăparea animalelor) în jur de 20.500 lei fără TVA/an.

Potrivit municipalităţii, în noul adăpost au fost deja transferaţi 640 de câini. Aceştia sunt îngrijiţi de 9 deţinuţi pe care munca îi va ajuta "să se reintegreze social."

Accesul publicului la/în adăpost va fi permis începând de săptămâna viitoare.

Razvan Băncescu, şeful de proiect al ASPA, spune că acest adăpost va fi extins până la capacitatea de 2.500 de locuri. Pentru soluţionarea problemei câinilor vagabonzi, municipalitatea şi-a propus mărirea capacitaţii adăpostului de la Mihăileşti de la 400 de locuri la interior, la 800 de locuri. La acestea se adaugă alte 620 de locuri la exterior, pe timpul verii.

Conform directorului de proiect al ASPA, Razvan Băncescu, în prezent, pe străzile Capitalei mai sunt circa 50.000 de câini.

Reamintim că, în luna decembrie, Oprescu anunţa că pe străzile Capitalei, conform estimărilor hingherilor şi a unui raport întocmit de SRI, umblau, imediat dupa moartea lui Ionut Anghel, baiatul sfâşiat de câini, undeva între 62.000 şi 65.000 de câini. Dintre aceştia, conform lui Oprescu, hingherii ar fi ridicat doar 7.000 de câini, din care în jur de 5.000 au fost adoptaţi.

Pe la finele lui septembrie, după ce şocul morţii lui Ionuţ s-a mai atenuat în conştientul colectiv, hingherii au început să ridice din ce în ce mai puţini câini de pe străzi, căci nu aveau unde îi duce, adăposturile primăriei fiind pline ochi.

La începutul lunii noiembrie, Răzvan Bănescu, şeful Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA), instituţia care gestionează problema câinilor vagabonzi din Bucureşti, a explicat "cu simplitate" că la data de 1 noiembrie adăposturile primăriei erau pline ochi iar echipele de hingheri nu pot să prindă decât un număr de animale echivalent cu cel care se eliberează din adăposturi în urma adopţiilor, iar aceste locuri sunt puţine, căci maidanezii nu pot fi eutanasiaţi.

"Deplângând" situaţia, primarul a anunţat în decembrie că va rezolva situaţia construind un nou adăpost ce va putea adăposti în jur de 3.000-3.500 de câini, lângă închisoarea Rahova. Cum la vremea respectivă consilierii primăriei nu ştiau nimic despre construcţia unui astfel de proiect, după toate probabilităţile, Oprescu se referea la hala închiriată de la Administraţia Penitenciarelor, ce va putea adăposti doar 1.600 de maidanezi.

Pentru faptul că Bucureştiul este plin de câini ar fi, sugerează Oprescu, vina ONG-urilor cărora le aparţine ideea sterilizării, vaccinării şi a returnării în teritoriu, idee pe care primarul a catalogat-o drept "cea mai mare prostie“.

Reamintim că la data de 2 septembrie 2013, Ionuţ Anghel, un copil de numai patru ani, a fost omorât de câini în zona Parcului Tei, din Bucureşti. Moartea copilului a stârnit un imens scandal public, bucureştenii cerând imperativ ridicarea câinilor de pe străzi.

A ieşit la iveală faptul că pe străzi sunt zeci de mii de câini care nu pot fi ridicaţi pentru că Primăria nu are unde îi duce, căci adăposturile erau pline, iar legea nu permitea eutanasierea patrupedelor fără stăpân.

La presiunea publică, parlamentarii "s-au autosesizat" şi au votat, pe 10 septembrie, Legea câinilor vagabonzi. Legea a fost apoi contestată de un grup de parlamentari la Curtea Constituţională (CCR). CCR a decis însă constituţionalitatea dreptului copiilor de a nu fi mâncaţi de câini astfel că legea a fost promulgată de preşedintele Băsescu pe 25 septembrie.

Legea nu a putut produce efecte timp de două luni şi jumătate, deoarece normele metodologice pentru aplicarea ei nu fuseseră adoptate.

Pe 11 decembrie, la trei luni şi 9 zile de la moartea lui Ionuţ Anghel, Guvernul a adoptat finalmente normele metodologice de aplicare a Legii câinilor maidanezi. Acestea au fost publicate în Monitorul Oficial pe 23 decembrie 2013, dându-le dreptul primăriilor, inclusiv cea a Capitalei să dispună eutanasierea câinilor maidanezi din adăposturi, dacă nu au fonduri suficiente pentru întreţinerea lor.

Primarul Oprescu a declarat în repteate rânduri că strategia principală a Municipalităţii în ceea ce priveşte maidanezii este aceea a adopţiei, nu a eutanasierii.