Prezidiul Academiei Române îndeamnă la responsabilitate în ceea ce priveşte efectele proiectului de exploatare auriferă din Apuseni
Prezidiul Academiei Române face apel la autorităţi să analizeze cu toată responsabilitatea efectele punerii în aplicare a proiectelor de exploatare a aurului şi argintului din Munţii Apuseni, în aşa fel încât interesele ţării să nu fie afectate negativ.
"Ţinând cont de complexitatea şi aspectele variate ale proiectului, Prezidiul Academiei Române a decis, în şedinţa de miercuri, să menţină poziţia anterior exprimată şi îngrijorările cu privire la consecinţele şi riscurile posibile, mai ales pe termen mediu şi lung", se menţionează într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES, de Biroul de presă al prestigiosului for.
Cei trei membri ai Academiei Române care au făcut parte din "Grupul independent de monitorizare a Proiectului Roşia Montana" nu sunt reprezentanţi acreditaţi ai Academiei şi au exprimat opinii personale, iar domniile lor reprezintă o minoritate nesusţinută de marea majoritate a membrilor Academiei, precizează Prezidiul Academiei.
La şedinţă au participat preşedinţii secţiilor de specialitate şi ai filialelor din ţară (Cluj, Iaşi, Timişoara), care au discutat aspecte recente legate de proiectul de exploatare minieră auriferă din Munţii Apuseni.
Recent, Academia Română, Pro Patrimonio şi ICOMOS România au solicitat Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) "salvarea situl istoric minier Roşia Montană (anticul Alburnus Maior, nord-vest de Bucureşti), o componentă inestimabilă a patrimoniului universal, care este ameninţată cu dispariţia iminentă, dacă proiectul minier propus de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este autorizat de statul român".
În opinia conducerii Academiei Române, exprimată anul trecut, depozitele de aur din subsolul României reprezintă o resursă neregenerabilă de importanţă strategică naţională, proprietatea statului român, a cărei soartă nu poate fi decisă numai de autorităţile locale, Biroul Prezidiului Academiei Române apreciind că decizia cu privire la oportunitatea exploatării resurselor aurifere ar trebui luată prin consultarea întregii populaţii a ţării, eventual printr-un referendum naţional.
Referitor la proiectul Roşia Montană, Academia Română a atras atenţia încă din anul 2009 asupra a ceea ce consideră a fi "o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului înconjurător şi vestigiilor arheologice din zonă", semnalând "consecinţele riscante pentru statul român".
"O analiză obiectivă demonstrează că proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public şi, prin urmare, nu justifică efectele colaterale negative şi riscurile implicate în proiect", se stipula în declaraţia Academiei Române.
O analiză obiectivă demonstrează că proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public şi, prin urmare, nu justifică efectele colaterale negative şi riscurile implicate în proiect.
Potrivit site-ului companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM) a transmis concluziile şi recomandările sale, după şase luni de cercetări şi consultări cu experţi din domeniu, opinia experţilor în patrimoniu fiind aceea că proiectul minier Roşia Montană reprezintă singura soluţie concretă de reabilitare şi restaurare a patrimoniului zonei, prin intermediul investiţiilor financiare propuse de către compania manţionată.
GIMPCRM are şi un set de 17 recomandări specifice, majoritatea adresate RMGC, unele adresate autorităţilor competente, pentru a se asigura că măsurile de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului au maximum de efecte benefice.
Totodată, Grupul de experţi consideră că planurile alternative de dezvoltare a Roşiei Montane, care pornesc de la premisa conservării "in situ", iar apoi a punerii în circuit a tuturor vestigiilor de patrimoniu conţin, în marea lor majoritate, doar declaraţii generoase, fără a avea însă un fundament realist de implementare.
Aşa cum reiese din datele şi informaţiile prezentate în raportul GIMPCRM, Roşia Montană nu îndeplineşte criteriile şi standardele prevăzute de regulamentul UNESCO, chiar şi sub protecţie UNESCO, în absenţa unui program masiv de investiţii, pe care nici UNESCO, nici fondurile publice nu îl pot asigura, patrimoniul din Roşia Montană neputând fi salvat.
În finalul documentului transmis, GIMPCRM recomandă autorităţilor competente să urgenteze procesul de decizie cu privire la implementarea proiectului minier propus de RMGC. "Prelungirea stării de incertitudine, absenţa investiţiilor în patrimoniu, precum şi starea avansată de degradare în care se află acesta nu fac decât să ne apropie cu paşi repezi de momentul în care situaţia dezastruoasă a celor mai multe obiective de patrimoniu va căpăta o turnură ireversibilă. GIMPCRM atrage atenţia că absenţa unor politici naţionale coerente în domeniu, a mijloacelor de aplicare a prevederilor legilor existente face ca situaţia din Roşia Montană să fie ilustrativă pentru starea patrimoniului naţional", subliniază specialiştii în patrimoniu.
"Grupul independent de monitorizare a Proiectului Roşia Montana" a fost constituit în luna februarie a acestuia an, din el făcând parte: acad. Alexandru Vulpe, preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române; acad. Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO); acad. Ioan Aurel Pop, membru al Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române; prof. univ. dr. doc. Nicolae Gudea, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia; prof. univ. dr. Ioan Opriş, Universitatea Valahia din Târgovişte; conf. univ. dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Florin Anghel, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii Ovidius din Constanţa şi prof. dr. univ. Arh. Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", Bucureşti.
