PMB va analiza propunerile pentru proiectul Dâmboviţa Center
Primăria Capitalei va analiza toate propunerile venite din partea societăţii civile în legătură cu proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru realizarea complexului multifuncţional urban Dâmboviţa Center, lansat în dezbatere publică până pe 13 februarie.
În urma acestei dezbateri au fost înregistrate 40 de mesaje cu comentarii despre proiect, majoritatea venite din partea Ordinului Arhitecţilor din România şi Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul. Reprezentanţii municipalităţii vor lua în discuţie aceste recomandări şi, dacă sunt pertinente, vor iniţia o şedinţă publică în care se va discuta pe marginea proiectului.
La începutul lunii noiembrie 2007, Comisia Tehnică de Urbanism a Primăriei Capitalei a avizat Planul de Urbanism Zonal "Dâmboviţa Center", care a fost aprobat de arhitectul-şef Gheorghe Pătraşcu.
El a declarat, luni, pentru AGERPRES, că inventarierea tuturor opiniilor exprimate pe perioada dezbaterii publice nu presupune şi obligativitatea adoptării lor.
Proiectul este unul controversat, deoarece o parte dintre arhitecţii urbanişti se opun, filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) apreciind că este unul "de un prost gust abominabil" şi că are abateri majore de la Planul Urbanistic General.
Totuşi, proiectul este avizat de Comisia Tehnică de Urbanism a Primăriei Capitalei şi are toate şansele să fie adoptat de consilierii municipali.
Preşedintele OAR, Mircea Ochinciuc, este de părere că proiectul amintit nu ajută la creşterea calităţii imaginii urbanistice a Bucureştiului şi ar putea fi mult îmbunătăţit.
"Una dintre propunerile pe care ar fi trebuit să le anunţe autorităţile locale este aceea că acolo se va realiza un centru cultural, nu un bâlci comercial. Bucureştiul are nevoie de un teatru modern, o sală de operă cum trebuie, obiective care ar putea fi incluse în acest proiect", a spus Ochinciuc.
Proiectul "Dâmboviţa Center" ar urma să se realizeze pe terenul pe care se află în prezent Casa Radio, în baza unui contract de parteneriat public-privat încheiat în 2002 şi reînnoit în 2006 între Guvernul României şi un grup internaţional de investitori.
Comisia de urbanism a Primăriei Capitalei a avizat proiectul cu condiţia realizării anumitor cerinţe. "Unele dintre condiţii sunt realizarea unei alei pietonale care să traverseze complexul de construcţii, o şosea subterană, mai mult spaţiu între construcţii şi strada Constantin Noica, iar spaţiile dinspre râul Dâmboviţa să fie destinate alimentaţiei publice", a declarat arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu.
Potrivit lui Pătraşcu, din proiectul "Dâmboviţa Center" nu vor dispărea clădirile turn cu 31 de etaje. "Este o isterie faptul că toată lumea se leagă de înălţimea acestora. Ceea ce contează, de fapt, este cât spaţiu ocupă clădirile la sol. Iar lângă Dâmboviţa putem construi la înălţimi mari", susţine arhitectul-şef.
El spune că proiectul urbanistic "Dâmboviţa Center" se abate cu numai 50% de la prevederile iniţiale ale PUG-ul municipiului Bucureşti, faţă de alte proiecte susţinute de fosta comisie tehnică de urbanism a PMB, care au avut abateri de 300 la sută. Abaterile proiectului "Dâmboviţa Center" sunt admise de prevederile legislaţiei actuale, a menţionat Pătraşcu, adăugând că, timp de un an, planul urbanistic a fost amânat în repetate rânduri de fosta comisie tehnică a municipalităţii şi nu respins.
"Comisia care a funcţionat înainte ca eu să fiu arhitect-şef la Primăria Capitalei a amânat proiectul urbanistic 'Dâmboviţa Center', nu l-a respins. Dacă era respins, eu nu mai aveam posibilitatea să dau niciun aviz. O asemenea investiţie consider că aduce beneficii la bugetul local. Bucureştiul este în expansiune şi nu cred că trebuie să exagerăm când vorbim despre construcţiile noi. Nu poţi să te opui unei dezvoltări urbanistice, pentru că s-ar crea probleme. Au fost în Occident situaţii în care investiţiile s-au orientat spre periferia oraşelor şi atunci în centru au apărut probleme privind refacerea infrastructurii", a spus el.
Arhitectul şef a explicat că, în condiţiile crizei financiare actuale, conducerea Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), care nu aprobă proiectul "Dâmboviţa Center", ar trebui să se bucure, pentru că mai sunt investitori interesaţi să vină în Capitală.
"Este singurul mare proiect imobiliar promovat de statul român. Probabil deranjează anumite interese private, dar vreau să vă spun că noi punem la dispoziţie terenul şi investitorul face proiectul. Statul, la final, va încasa redevenţe şi va beneficia de o clădire publică de nouă etaje, cu o suprafaţă de 12.000 mp de birouri, la care se adaugă anexele aferente - locuri de parcare", a mai spus Pătraşcu.
El a admis că proiectul "Dâmboviţa Center" prezintă unele exagerări privind coeficientul de utilizare a terenului cu construcţii, dar, a spus el, se mai pot face corecţii.
"Coeficientul de utilizare a terenului în acest caz este de 4,2, în timp ce, la Paris, acest coeficient este, de un an şi jumătate, limitat la 3. Să nu uităm că proiectele aprobate până în prezent în Bucureşti au admis coeficient de utilizare de până la 12", a completat Pătraşcu.
Reprezentanţii mai multor organizaţii neguvernamentale - 'Asociaţia Salvaţi Bucureştiul', 'Komunitas', 'Mişcarea Civică Miliţia Spirituală', 'Asociaţia pentru Tranziţie Urbană', 'Eco-Civica', 'Eco Assist', 'Sighişoara Durabilă', 'Alianţa Civică' îi invită pe bucureşteni, luni, 16 februarie, de la ora 15,00, la un marş de protest împotriva proiectului imobiliar 'Dâmboviţa Center', pe traseul intersecţia Ştirbei Vodă cu Splaiul Independenţei (pe partea cu Casa Radio) - staţia de metrou Eroilor - Splaiul Independenţei - bd. Mihail Kogălniceanu - bd. Regina Elisabeta - Primăria Municipiului Bucureşti.
Printr-o scrisoare deschisă, adresată, în decembrie 2008, de un grup de 13 asociaţii şi fundaţii celor mai importante instituţii publice se cerea reanalizarea proiectului Dâmboviţa Center, considerat de semnatari 'un proiect dezastruos' din mai multe puncte de vedere: 'în zona Splaiul Independenţei circulaţia este deja suprasaturată, iar dezvoltarea propusă va aduce un număr impresionant de maşini; în imediata apropiere este Spitalul Municipal, care are secţie de medicină de urgenţă, iar supra-aglomerarea traficului în zonă ar îngreuna şi mai mult accesibilitatea la spital a maşinilor de salvare; zgârcenia pentru suprafeţele verzi în propunerea respectivă, precum şi dispariţia celor peste 800 de copaci care au fost tăiaţi sau care urmează să fie tăiaţi în zonă va spori căldura şi disconfortul de care suferă toată Capitala; construcţia nivelelor subterane atât de aproape de albia Dâmboviţei va genera dislocări ale pânzei freatice pentru toată zona adiacentă'. Autorii scrisorii cereau, totodată, să se facă publice concluziile studiilor aferente acestui proiect.
***
Dacă va obţine aprobarea consilierilor generali, proiectul va fi realizat de Dâmboviţa Center Holding, acţionarul majoritar al proiectului (care a dublat, în 2007, capitalul social până la circa 17,4 milioane de euro, prin aportul în numerar sau în natură din partea acţionarilor).
Dâmboviţa Center Holding este controlată de grupul israelian Europe Israel. Israelienii sunt dezvoltatorii lanţului de centre comerciale Plaza Centers în Europa Centrală şi de Est. Ceilalţi acţionari ai proiectului sunt Dâmboviţa SA, deţinută de investitori turci, şi Compania Naţională de Investiţii cu 15%.
'Dâmboviţa Center' a fost proiectat între Calea Plevnei, Calea Ştirbei Vodă şi Splaiul Independenţei, mai exact în locul Casei Radio, din care va rămâne doar faţada.
Pe terenul proprietate privată a statului de nouă hectare vor fi construite trei clădiri turn de 26, 30 şi, respectiv 34 de etaje, un mall imens, o roată panoramică, aşa cum este la Londra, o fântână cu jocuri de lumini, asemănătoare celei din Barcelona, un hotel de cinci stele şi o clădire de zece etaje care va fi cedată autorităţilor locale. Ansamblul va avea o suprafaţă construită de 360.000 de metri pătraţi şi urmează să fie realizat în trei etape, în următorii 5-6 ani.
Pentru participaţia de 15% în proiect, statul român a cedat dreptul de utilizare a terenului, a construcţiilor existente şi a celor care vor fi ridicate, pentru 49 de ani.
Firmele care vor realiza complexul vor fi obligate ca, în primele 26 de luni de la începerea lucrărilor, să construiască pe acest amplasament o clădire de birouri pentru activităţi ale instituţiilor statului. Clădirea ar trebui să aibă o suprafaţă de 11.000 de metri pătraţi pentru birouri şi să dispună de o parcare subterană de 2.000 mp.
Proiectul Casa Radio a fost demarat în 2003, când a fost încheiat, cu firmele Mimel Imsat (Turcia) şi ORB Estates (Marea Britanie), un contract de parteneriat public-privat pentru realizarea unui complex imobiliar de mari dimensiuni, proiect estimat atunci la 130 mil. euro. Ulterior, proiectul a fost preluat de firma turcească Kucuk.
De când a apărut ideea, investiţia imobiliară a fost criticată de societatea civilă, fără succes pentru că în acest moment are toate avizele obţinute.
