ONU îngrijorată de violenţele existente în vestul Birmaniei

Naţiunile Unite şi-au exprimat temerile cu privire la recenta izbucnire de violenţe în 5 comune ale regiunii nordice birmaneze Rakhine.

Purtătorul de cuvânt al Secretarului General al ONU Ban Ki-moon a emis joi o declaraţie spunând că adâncirea tensiunilor dintre comunităţi este exploatată de elementele militante şi criminale pentru a cauza pierderi de vieţi umane, distrugeri materiale, familii deportate precum şi frică, umilire şi ură.

Declaraţia ONU cere autorităţile birmaneze să aducă sub control nelegiuirile şi atacurile răzbunătoare şi să oprească ameninţările şi retorică extremistă.

Noi violenţe

Luptele şi haosul par să aibă loc în vestul Birmaniei, unde un conflict adânc înrădăcinat între budişti şi musulmani s-a intensificat cu consecinţe fatale.

Purtătorul de cuvânt al statului Rakhine, Win Myaing, a declarat joi că cel puţin 56 de oameni au murit de la izbucnirea violenţelor în cursul zilei de duminică, incluzând 31 de femei. Alte zeci de persoane au fost rănite.

Unele părţi ale regiunii au fost incendiate complet.

Oficialii birmanezi au declarat că aproximativ 2.000 de locuinţe au fost distruse de incendii, alături de 8 clădiri religioase.

Supravieţuitorii povestesc secvenţe terifiante ale violenţelor, incluzând unui bărbat care a spus că tatăl său, Sein Thar Aung, a fost rănit serios în luptele de luni din localitatea Mrauk Oo.

“Ei (membrii etniei Rohingya) se aflau pe drumul din sat şi noi ne aflam în afară lui înainte de încleştare. El (Sein Thar Aung) conducea grupul nostru şi apoi ne-am retras după ce un Kalar (Rohingya) a sărit de pe spatele unui cal, printr-o fereastră, şi l-a înjunghiat cu o suliţă”, a declarat bărbatul.

Zaw Htay, din biroul prezidenţial, a spus pentru VOA că guvernul ia măsuri. “În primul rând guvernul a impus o stare de asediu. Apoi, preşedintele deja a ordonat intensificarea forţelor de securitate prezente acolo”, spus Htay.

Stările de asediu sunt de asemenea impuse asupra a 4 localităţi aflate în centrul violenţelor – Mrauk Oo, Myebon, Minbya şi Kyauk Phyu. Dar unii martori spun că armata a fost până acum incapabilă să aducă calmul în zonă, în timp ce alţii susţin că soldaţii au tras la întâmplare în mulţimile de oameni pentru a opri luptele.

Reacţia internaţională

Din Rangoon, coordonatorul ONU Ashok Nigam a emis o declaraţie în care a spus că ONU este foarte îngrijorat, adăugând că luptele “au forţat mii de oameni, incluzând femei şi copii, să îşi părăsească locuinţele.”

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat american, Victoria Nuland, a cerut de asemenea tuturor parţilor să manifeste cumpătare.

“Ne alăturam comunităţii internaţionale şi cerem autorităţilor birmaneze, incluzând guvernul, liderii civili şi religioşi, să ia măsuri imediate pentru a opri violenţele continue, să ofere acces umanitar deplin în zonele afectate şi să înceapă un dialog către o rezoluţie paşnică, asigurând expediţii şi investigaţii transparente asupra incidentelor actuale şi precedente”, a declarat Nuland.

De asemenea, Nuland a declarat că violenţele “subliniază nevoia critică pentru respect reciproc în rândul tuturor grupurilor etnice şi religioase.”

Aceste sunt cele mai grave violenţe în regiune începând cu luna iunie, când încleştările răspândite dintre budişti şi musulmanii Rohingya au produs zeci de morţi şi zeci de mii de strămutaţi. Conflictul a generat temerile unei crize umanitare în rândul etnicilor Rohingya, cărora li se refuză cetăţenia şi multe drepturile de bază în Birmania.

Violenţele continue ameninţă de asemenea cu subminarea reformelor adoptate de noul guvern civil ales al Birmaniei.

Unele grupuri pentru drepturile omului spun că armata Birmaneză, care are o lungă istorie de abuzare a minorităţilor, a tratat nedrept musulmanii în timpul tulburărilor. Guvernul birmanez neagă aceste acuzaţii.