NSA a spionat Spania pentru a obţine informaţii privind traficul de droguri şi stabilitatea economică
Dacă ar fi să se ţină cont doar de numărul convorbirilor interceptate, circa 61 de milioane pe lună, şi de populaţia sa, Spania pare a fi o ţară importantă pentru spionajul Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA), ceea ce o plasează înaintea Italiei şi chiar a Franţei, ambele cu populaţii mai numeroase şi cu economii mai puternice, notează marţi ziarul El Pais.
Raportat la populaţie, NSA a interceptat între decembrie 2012 şi ianuarie 2013, 1,3 apeluri, în timp ce, în cazul Franţei, raportul a fost de 1,10, iar în cazul Italiei - de 0,76.
Şi totuşi, dincolo de aceste cifre şi de existenţa la Madrid a unei legaţii comune a NSA şi a CIA, Spania nu a fost niciodată o prioritate pentru serviciile secrete americane. Acest fapt reiese în mod evident dintr-un document-cadru al serviciilor secrete americane, din aprilie, şi dezvăluit de fostul analist al NSA, Edward Snowden.
Spania figurează într-o categorie intermediară, în urma principalelor 'ţinte' europene - Germania şi Franţa - dar înaintea altor ţări de pe Bătrânul Continent, precum Croaţia, Republica Cehă sau Danemarca. Spionii americani erau interesaţi îndeosebi de traficul de droguri şi de stabilitatea economică a Spaniei.
Însă spionii americani erau interesaţi în mod special de şase ţări, China şi Iran în primul rând, urmate de Afganistan, Pakistan, Coreea de Nord şi Rusia. Pe o scară de la 1 (interes maxim) la 5 (interes redus) acest grup de ţări obţine calificativul cel mai înalt. În contrapondere, există un alt grup de ţări spionate de NSA - precum Laos, Nepal sau Cambodgia, dar şi multe ţări europene -, dar care sunt considerate totuşi irelevante pentru spionajul american.
Din punctul de vedere al NSA, există 21 de domenii care reprezintă interes pentru serviciile americane de informaţii. Obiective privind politica externă, comerţul cu arme, sau programele nucleare sunt domenii convenţionale ale spionajului, cărora li s-au adăugat altele mai recente, precum capacitatea de dezvoltare a unor atacuri cibernetice, securitatea produselor alimentare, ameninţările faţă de sistemul financiar şi ... drepturile omului.
Washingtonul vrea să afle nu doar secretele marilor puteri, ci şi ale organizaţiilor teroriste, precum Al-Qaeda, ale instituţiilor internaţionale ca Uniunea Europeană (UE), Naţiunilor Unite sau ale altora mai puţin cunoscute, precum Agenţia Internaţională pentru Energiei Atomică (AIEA).
Despre UE, pe SUA le interesează cel mai mult aportul blocului comunitar la stabilitatea economică, obiectivele incipientei sale politici externe şi politica sa comercială. Acestor trei domenii le atribuie 3 puncte de interes, pe o scară de la 1 la 5.
În ceea ce priveşte ONU, SUA sunt interesate de patru domenii: obiectivele de politică externă, crimele de război, mediul înconjurător şi materiile prime. Acestea suscită un interes notat cu 3, cu excepţia primului, care primeşte calificativul 2.
Potrivit unor surse, NSA nu a spionat conţinutul convorbirilor din Spania, dar a avut acces la metadate precum numerele utilizatorilor, amplasarea lor şi durata apelurilor. NSA a avut de asemenea acces la informaţii personale prin intermediul Internetului, precum adrese de e-mail, sau reţele sociale precum Facebook sau Twitter. Săptămâna trecută, după ce s-a aflat că NSA a spionat 35 de lideri politici internaţionali, premierul spaniol, Mariano Rajoy, a asigurat că guvernul de la Madrid nu are informaţii potrivit cărora Spania ar fi fost spionată şi că cercetările sunt în curs.
El Pais informa vineri despre supravegherea unor politicieni şi membri ai guvernului spaniol, alături de o interceptare masivă a comunicaţiilor telefonice, SMS, e-mail-uri a milioane de cetăţeni spanioli. Premierul Rajoy nu a precizat dacă Spania se va alătura iniţiativei Franţei şi Germaniei de a menţine conversaţii bilaterale cu SUA pentru a ajunge la un acord privind relaţiile la nivel de servicii secrete înainte de sfârşitul anului.
