Kirchner scapă de judecată în cazul muşamalizării atacului cu bombă asupra AMIA

Un judecător argentinian a respins cazul împotriva preşedintei Cristina Fernandez de Kirchner pentru presupusul ei rol în muşamalizarea unui atac cu bombă comis în 1994 asupra unui centru evreiesc din Buenos Aires.

Procurorii au urmărit să relanseze cazul împotriva Kirchner, adus în atenţia lor de răposatul lor coleg Alberto Nisman, care a murit în condiţii misterioase luna trecută după ce a acuzat-o pe preşedinta argentiniană de protejarea iranienilor suspectaţi că ar fi ordonat atacul cu bombă asupra Federaţiei Israeliene de Ajutor Reciproc (AMIA), incident în care au murit 85 de oameni şi au fost răniţi alţi 300.

Dar judecătorul Daniel Rafecas a declarat joi că documentele iniţial depuse de Nisman nu au reuşit să respecte standardele necesare pentru a deschide o investigaţie oficială de tribunal, susţine publicaţia The Guardian.

“Resping cazul deoarece nu a fost comisă nicio infracţiune”, a declarat Rafecas.

Nisman a fost găsit mort în apartamentul său în 18 ianuarie, cu o singură rană de glonţ la cap şi fără niciun bilet de sinucidere. Moartea sa a avut loc înainte ca el să îşi expună rezultatele investigaţiei în faţa legiuitorilor şi la patru zile după ce a depus un raport în care a acuzat Iranul de ordonarea atacului prin intermediul grupului militant libanez Hezbollah.

De la moartea procurorului, iniţial considerată sinucidere, guvernul lui Kirchner a fost bănuit de implicare în asasinarea lui Nisman.

Fernandez, în vârstă de 61 de ani, a negat acuzaţiile împotriva ei şi a declarat luna trecută că s-ar putea ca Nisman să fi fost ucis pentru a păta imaginea guvernului. Aníbal Fernandez, şeful cabinetului, a numit raportul lui Nisman nefondat şi fără un merit legal, susţine Bloomberg.

Tot joi, parlamentarii argentinieni au adoptat un proiect de lege pentru a reforma serviciul de informaţii al ţării, despre care Kirchner a sugerat că a ieşit de sub controlul civil, conform The Guardian.

Preşedinta argentiniană a declarat că noul organism al securităţii de stat, înfiinţat sub noua legislaţie, va fi mult mai uşor de tras la răspundere. Dar oponenţii susţin că legislaţia face puţin mai mult decât schimbarea numelui agenţiei de spionaj şi că s-a grăbit trimiterea ei prin Congres. Opoziţia a boicotat o parte din dezbatere.

Camera deputaţilor a aprobat proiectul de lege cu o majoritate de 131 la 71 după o dezbatere intensă. Kirchner trebuie acum doar să semneze proiectul şi este aşteptată să o facă în zilele următoare.

Nisman a fost numit în 2004 de Nestor Kirchner, răposatul soţ şi totodată predecesorul preşedintei, să investigheze atentatul cu bombă asupra AMIA.

Nisman l-a acuzat şi pe fostul preşedinte Carlos Menem (1989-1999) pentru că ar fi ajutat la obstrucţionarea investigaţiei asupra atacului cu bombă, care, de altfel, nu a fost niciodată soluţionat.

Începând cu 2006, tribunalele argentiniene au cerut extrădarea a opt cetăţeni iranieni, incluzându-l pe fostul preşedinte Akbar Hashemi Rafsanjani, în chestiunea AMIA.

Nisman a declarat că deţinea convorbiri telefonice care aparent demonstrau că guvernul lui Kirchner şi autorităţile argentiniene au cedat cerinţelor iraniene după ce Teheranul a oferit câteva contracte comerciale avantajoase în sectorul petrolier.

În cadrul audierii din Congres, Nisman urma sa prezinte dovezi care arătau că Timerman şi Kirchner au avut un plan de impunitate “pentru a-i proteja pe fugarii iranieni.”

De asemenea, Nisman a ordonat îngheţarea unor active în valoare de 23 milioane USD ce aparţineau lui Kirchner, Timerman şi altor oficiali argentinieni.

În 2013, Congresul argentinian a căzut de acord cu Teheranul să formeze o comisie care să investigheze atacul din 1994. Atacul cu bombă asupra centrului evreiesc a avut loc la doi ani după un atac împotriva Ambasadei israeliene din Buenos Aires, în care au murit 29 de oameni.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.