Imigrant sirian ar putea primi închisoare pe viaţă în Ungaria după o revoltă la frontieră

Un bărbat sirian este acuzat de terorism pentru că a utilizat o portavoce şi a ameninţat poliţia de frontieră ungară.
Refugiaţi se târăsc pe sub un gard de sârmă ghimpată la graniţa sârbo-ungară în apropiere de Roszke, Ungaria, 27 august 2015.
Refugiaţi se târăsc pe sub un gard de sârmă ghimpată la graniţa sârbo-ungară în apropiere de Roszke, Ungaria, 27 august 2015. (Attila Kisbenedek/AFP/Getty Images)

Invocând temeri că acuzaţiile de terorism au fost aplicate de Ungaria prea uşor, mai multe grupuri pentru drepturile omului monitorizează procesul lui Ahmed H., care se va finaliza în 30 noiembrie.

Dacă este condamnat, acuzatul ar primi închisoare pe viaţă pentru rolul său într-un conflict desfăşurat în septembrie 2015 între poliţia de frontieră şi refugiaţii care încercau să pătrundă în Ungaria din Serbia.

Rezidentul în vârstă de 40 de ani din Cipru, de origine siriană, este acuzat de lezare şi ameninţare cu lezarea ofiţerilor de poliţie “pentru a forţa un organ de stat să acţioneze”, faptă pe care un tribunal ungar a definit-o ca un “act de terorism”. Ahmed H. a stat deja în închisoare timp de peste un an, aşteptând ca verdictul în cazul său să fie anunţat miercuri de un tribunal din Szeged.

Bătălia din Roszke

Ahmed R. a fost unul dintre cele câteva sute de persoane care s-au adunat la punctul de trecere a frontierei din Roszke in 16 septembrie 2015, la o zi după ce Budapesta a finalizat procesul de închidere a graniţei sale cu scopul de a descuraja refugiaţii să încerce să pătrundă în Ungaria pentru a se îndrepta spre state UE mai bogate precum Germania, Franţa sau Norvegia.

Majoritatea imigranţilor care s-au adunat în Roszke în acea zi au fugit din zone de război din Siria, Irak şi Afganistan. Cerând să li se permită să traverseze Ungaria, mulţimea de oameni a forţat gardul de frontieră, forţând ofiţerii de poliţie să ia măsuri violente împotriva lor. În haosul care a urmat, cunoscut sub numele de Bătălia din Roszke, peste 100 de persoane au fost rănite de gazele lacrimogene şi bastoanele poliţiştilor, inclusiv femei şi copii. Între 15 şi 20 de ofiţeri de poliţie au fost de asemenea răniţi de pietrele aruncate de manifestanţi.

Reacţia violentă a poliţiei ungare a fost iniţial denunţată de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a declarat că a fost şocat să vadă cum sunt trataţi refugiaţii şi imigranţi respectivi.

Acuzaţia de terorism

Ahmed H., care este rezident al Ciprului, a declarat că se afla în Roszke în ziua revoltei pentru a-i ajuta pe membrii familiei sale să treacă graniţa.

El a fost unul dintre cele 11 persoane arestate de poliţie care au avut legătură cu revolta. Ceilalţi 10 au fost găsiţi vinovaţi în luna iulie de trecere ilegală a frontierei şi condamnaţi la 1 până la 3 ani închisoare.

Ahmed H. are de înfruntat o acuzaţie suplimentară de terorism pentru utilizarea unei portavoci şi pentru că, aparent, ar fi aruncat cu pietre în poliţişti. Una dintre definiţiile terorismului în codul penal ungar este “o infracţiune violentă” care încearcă să “forţeze o agenţie guvernamentală ... să facă, să nu facă sau să tolereze ceva”.

Avocaţii lui Ahmed au declarat că acesta a folosit portavocea pentru a intermedia comunicarea dintre poliţie şi manifestanţi şi pentru a încerca să calmeze tensiunile.

Procurorii au prezentat dovezi care îl leagă pe Ahmed H. de Islam. O declaraţie a Interpolului l-a etichetat ca un “fanatic religios periculos”. Ca dovadă, agenţia a susţinut că Ahmed a călătorit în Mecca şi are legături cu grupul musulman fundamentalist Tablighi Jamaat, care nu este considerat o organizaţie teroristă de către Uniunea Europeană.

O acuzaţie “alarmantă”

Acuzaţia de terorism împotriva lui Ahmed H. a atras atenţia grupurilor pentru drepturile omului. Aron Demeter, coordonator de campanie la biroul ungar al Amnesty Internaţional, a declarat că acuzaţia este “alarmantă”.

“În timpul proceselor nu am văzut dovezi pentru susţinerea acuzaţiei de terorism”, a declarat Demeter presei, adăugând că definiţia terorismului folosită de procurori împotriva lui Ahmed este “în mod surprinzător destul de vagă”.

Totuşi, Demeter a declarat că procedurile instanţei s-au conformat până acum codului penal ungar. Doi observatori ai Amnesty doresc să participe la sesiunea finală a procesului în 30 noiembrie.

Ungaria sub lupă

De când refugiaţii au început să sosească în valuri tot mai mari în Europa în 2015, premierul ungar de dreapta Viktor Orban a fost un vârf de lance în eforturile de închidere a graniţelor Europei în faţa imigranţilor.

Orban a susţinut că sosirea refugiaţilor a expus Europa ameninţărilor teroriste. “Există o legătură clară între imigranţii ilegali care vin spre Europa şi răspândirea terorismului”, a declarat Orban într-un discurs din 2015 în care a subliniat viziunea sa politică pentru Ungaria. “Este evident faptul că, pur şi simplu, nu putem filtra teroriştii ostili din această mulţime enormă”.

Observatorii critici la adresa politicilor lui Orban sunt nerăbdători să vadă dacă eforturile sale de a asocia terorismul cu imigraţia vor fi susţinute de rezultatul procesului împotriva lui Ahmed H.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe