Imagini prin satelit arată distrugere în masă în vestul Birmaniei

Tabăra de refugiaţi Thae Chaung ete plină de oameni care  fug din calea conflictului dintre budişti şi musulmani, Birmania, 28 octombrie
Tabăra de refugiaţi Thae Chaung ete plină de oameni care  fug din calea conflictului dintre budişti şi musulmani, Birmania, 28 octombrie (Kaung Htet / Getty Images)

Recentele violenţe comunale dintre budişti şi musulmani în statul Rakhine (de asemenea numit Arakan), din vestul Birmaniei, a forţat strămutarea a zeci de mii de persoane şi a distrus complet comunităţi întregi, potrivit imaginilor din satelit publicate de un grup pentru drepturile omului cu sediul în New York.

De când a reînceput violenţa săptămâna trecută, guvernul birmanez a spus că 2800 de case au fost distruse şi 112 persoane au murit, dar Human Rights Watch (HRW) susţine că guvernul minimalizează situaţia pentru a evita critici (aşa cum a făcut şi în trecut) şi citează rapoartele unor martori din statul Rakhine.

Imaginile din satelit postate pe site-ul grupului prezintă o distrugere în masă a caselor din zona musulmanilor Rohingya, Kyauk Pyu, unde 811 construcţii au fost arse. Incendierea caselor a fost efectuată pe 24 octombrie.

HRW avertizează că violenţa se va agrava în zilele următoare, cu excepţia cazului în care guvernul birmanez sporeşte securitatea din regiune. O declaraţie similară a fost făcută joi de Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon.

"Guvernul din Birmania trebuie să asigure securitatea musulmanilor Rohingya din statul Arakan, care sunt puternic atacaţi", a declarat Phil Robertson de la HRW. "Dacă autorităţile nu încep să abordeze cauzele profunde ale violenţei, este posibil ca lucrurile să se înrăutăţească."

Ashok Nigam, rezident ONU şi coordonatorul umanitar, a declarat duminică pentru Daily Telegraph că estimările guvernului arată că 22.587 de persoane au fost strămutate de ciocnirile de săptămâna trecută şi că în jur de 4.665 de case au fost arse.

"Oamenii ale căror case au fost arse încă sunt prezenţi în localitate", a spus el, adăugând: "În principal musulmanii au fost strămutaţi."

În jur de 75.000 de oameni, dintre care majoritatea sunt musulmani Rohingya, au fugit deja din zonă şi trăiesc în tabere, de când a izbucnit violenţa în luna iunie, după ce o femeie budistă a fost violată de bărbaţii musulmani Rohingya la sfârşitul lunii mai, potrivit HRW.

Zeci de mii de musulmani Rohingya au trecut graniţa în Bangladesh, trăind în taberele de refugiaţi.

Human Rights Watch a declarat că forţele birmane de securitate au exacerbat violenţa. Grupul a documentat implicarea forţele birmane de securitate în execuţii extrajudiciare, violuri şi arestări în masă ale musulmanilor Rohingya. Se estimează că aproximativ 104.000 persoane au "mare nevoie" de produse alimentare, asistenţă medicală, adăpost şi alte nevoi umanitare.

"Desfăşurarea mai multor forţe de securitate, pentru a restabili ordinea în mod imparţial şi a proteja drepturile fundamentale în statul Arakan, este necesară, dar nu suficient", a spus Robertson. "Oficiali guvernamentali şi lideri birmani de opoziţie trebuie să condamne violenţa şi să conlucreze pentru a găsi soluţii durabile la problemele etnice din Arakan."

În ultimul an şi jumătate, Birmania a pornit pe un drum nesigur de reformă, după decenii de regim militar. Guvernul a eliberat sute de prizonieri politici, a ridicat cenzura asupra mass-mediei şi a permis deputaţilor din opoziţie să candideze în alegerile parlamentare, dar în mai multe regiuni, inclusiv statul Kachin, conflictele armate continuă.

Ţările occidentale, inclusiv Statele Unite, au ridicat sancţiunile asupra ţării izolate anterior, oferindu-i posibilitatea de a se deschide către lume din punct de vedere economic şi politic. Cu toate acestea, recentele violenţe evidenţiază tensiunile nerezolvate şi disensiunile sociale care trag ţara înapoi.

Raportorul Special privind situaţia drepturilor omului din Birmania, Tomas Ojea Quintana, a spus că Birmania trebuie să pună drepturile omului în prim-plan în timpul încercării sale de a implementa reforme.

"Consideraţiile privind drepturile omului trebuie să modeleze procesul de creştere economică, reforma legislativă şi schimbare instituţională, şi în acelaşi timp să ofere răspunsuri la situaţiile grave în curs de desfăşurare privind drepturile omului, inclusiv din statele Rakhine şi Kachin," a spus el, potrivit unui comunicat.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe