Expertă: ”În presa din Transnistria, cenzura şi autocenzura sunt fenomene răspândite” (interviu)

Într-un interviu acordat publicaţiei Epoch Times România, Luiza Doroşenco, director Media Center Tiraspol, susţine că justiţia transnistreană este folosită de autorităţi pentru a reprima activităţile jurnaliştilor.
Transnistria, or.Tiraspol
Transnistria, or.Tiraspol (media-azi.md)

Experta Luiza Doroşenco, director Media Center din Tiraspol, a afirmat că ” în presă din Transnistria cenzura şi autocenzura sunt fenomene răspândite. Deşi, potrivit aşa-zisei legislaţii adoptate de regimul nerecunoscut cenzura nu există, aceasta se ascunde în spatele politicilor editoriale”, în interviul acordat publicaţiei Epoch Timnes.

Epoch Times: Sunt încălcate drepturile jurnaliştilor şi libertatea de exprimare în regiunea transnistreană? Care sunt pericolele care se confruntă jurnaliştii?

Dreptul la informare şi la libera exprimare nu sunt respectate. În 2016, în Codul Penal al Transnistriei au fost introduse modificări care prevăd pedepse cu până la 7 ani de închisoare pentru ”infracţiuni” ca „negarea rolului pozitiv al misiunii de menţinere a păcii a Federaţiei Ruse pe teritoriul R. Moldovenească Nistreană-RMN (denumirea folosită de autorităţile nerecunoscute de la Tiraspol pentru a desemna Transnistria)”.

În 2016, în timpul campaniei electorale, a crescut presiunea asupra jurnaliştilor. În noiembrie au fost transmise Curţii de Justiţie 3 cauze, cu presupuse infracţiuni administrative, pe numele lui Nicolai Buceaţchi, redactor şef al ziarului „Omul şi drepturile sale” . Două din aceste cauze au fost înaintate de soţia fostului ”preşedinte” al RMN, Nina Ştanski. Ziarul a criticat activitatea fostului ”preşedinte” şi l-a susţinut pe contracandidatul acestuia.

Materialele au fost trimise pentru ”examinare lingvistică”, pentru a stabili dacă există abuz în declaraţiile redactorului. În urma examinării, răspunsul a fost negativ. Curtea a decis suspendarea acţiunilor împotriva jurnalistului. Ziarul menţionat şi-a sistat activitatea iar împotriva celor care l-au distribuit au fost luate măsuri administrative.

Tot în noiembrie 2016, a avut loc un proces care i-a avut ca inculpaţi pe jurnaliştii postului de televiziune TSV. În timpul campaniei electorale, televiziunea a fost acţionată în judecată, s-au depus plângeri din partea administraţiei prezidenţiale, guvernului, ministerelor şi altor instituţii. În plângerile respective s-a acuzat faptul că postul de televiziune prezintă informaţii false. Curtea le-a dat dreptate jurnaliştilor de la postul de televiziune TSV. Ei au câştigat 2 procese.

În presa din Transnistria cenzura şi autocenzura sunt fenomene răspândite. Deşi, potrivit aşa-zisei legislaţii adoptate de regimul nerecunoscut cenzura nu există, aceasta se ascunde în spatele ”politicilor editoriale”.

Autorităţile recunoscute ale R. Moldova (Avocatul Poporului) întreprind măsuri pentru a proteja drepturile jurnaliştilor? Ce ar putea să facă Chişinăul?

Eu nu ştiu dacă autorităţile constituţionale ale R. Moldova, inclusiv Avocatul Poporului, întreprind ceva pentru a preveni încălcările menţionate. Este posibil ca aceste informaţii să se regăsească în Raportul Avocatului Poporului. De mai bine de un an, Chişinăul şi Tiraspolul se ocupă de problemele legate de frontieră, recunoaşterea diplomelor...

Un studiu recent realizat de Înaltul Comisariat al ONU şi Avocatul poporului arată că în R. Moldova sunt sistematic încălcate drepturile omului. Care sunt, în opinia dumneavoastră, cauzele acestei situaţii?

Principalele motive sunt lipsa informaţiilor despre drepturile omului şi mentalitatea. În condiţiile actuale, informarea societăţii despre drepturile omului ar trebui să fie o prioritate.

Cum funcţionează Comisarul pentru Drepturile Omului în Transnistria? Care sunt cele mai frecvente încălcări ale drepturilor omului semnalate în plângerile cetăţenilor şi cum sunt soluţionate aceste petiţii?

Comisarul pentru Drepturile Omului din Transnistria are următoarele funcţii: să asigure respectarea de către autorităţile centrale şi locale, oficialii şi funcţionarii publici a drepturilor şi libertăţilor omului, să creeze condiţiile necesare pentru asigurarea activităţilor zilnice ale instituţiilor şi să familiarizeze societatea cu informaţii despre încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului. Persoanele căror li s-au încălcat drepturile pot sesiza ombudsman-ul care trebuie să atragă atenţia autorităţilor publice. Acesta are audienţe de 2 ori pe săptămână, iar programările se fac şi prin e-mail.

În presă din Transnistria cenzura şi autocenzura sunt fenomene răspândite. Deşi, potrivit aşa-zisei legislaţii adoptate de regimul nerecunoscut cenzura nu există, aceasta se ascunde în spatele ”politicilor editoriale”.

Activitatea Biroului Comisarului pentru Drepturile Omului în ”R. Moldovenească Nistreană” (Transnistria) este condusă de către directorul numit în mod direct de comisar. În structura Biroului există inspecţii şi departamente specializate în diferite domenii de activitate: Inspecţia privind protecţia drepturilor civile ale omului şi cetăţeanului; Inspecţia privind protecţia drepturilor sociale, de muncă, drepturile militarilor şi familiilor acestora. În fiecare oraş din Transnistria funcţionează un reprezentant al Biroului Comisarului pentru Drepturile Omului.

Cele mai multe plângeri şi solicitări de protecţie au legătură cu drepturile civile ale cetăţenilor. Sunt plângeri referitoare la încălcarea dreptului la un proces juridic echitabil, încălcarea drepturilor privind permisele de şedere şi de identitate, precum şi încălcări în privinţa obţinerii cetăţeniei.

De asemenea, sunt plângeri referitoare la încălcarea drepturilor civile. Cele mai multe plângeri sunt legate de pensii, beneficii pentru persoanele invalide şi alte categorii de persoane care au nevoie de protecţie socială. Multe plângeri sunt şi în domeniul protecţiei drepturilor economice ale cetăţenilor. Peste jumătate din plângeri sunt consacrate încălcării drepturilor de proprietate.

Sunt şi plângeri cu privire la protecţia drepturilor politice. Plângerile se concentrează pe încălcări ale drepturilor electorale, dreptul de a participa la greve.

Comisarul pentru Drepturile Omului din Transnistria primeşte plângeri de la cetăţenii privaţi de libertate, precum şi de la cetăţenii străini de pe teritoriul transnistrean.

Ce măsuri ar trebui adoptate pentru a crea un sistem de monitorizare a drepturilor omului în Transnistria care să implice societatea civilă de pe ambele maluri ale Nistrului?

Este nevoie de finanţare, pentru a crea un proiect de monitorizare - inclusiv pentru training-ul monitorilor, pentru a asigura rezultate concludente. În unele domenii ale drepturilor omului, monitorizarea este în curs de desfăşurare. Colegii de pe malul drept al Nistrului au mai multă experienţă în monitorizare şi ar putea să transmită experienţa lor colegilor din Transnistria.

Acest interviu a fost realizat în cadrul proiectului „Dosarele conflictului transnistrean” de către redactorul ziarului Epoch Times care participă la acest program.

Proiectul „Dosarele conflictului transnistrean. Soluţii pentru dezvoltarea societăţii pe cele două maluri ale Nistrului” este finanţat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) şi implementat cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa şi Asia Centrală.

Afis

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii